Oaia mioritică, element de miștocăreală politică cu nave spion rusești, sau element fundamental în politica de apărare militară a României?

De când cu glumele legate de cargoul togolez cu oi mioritice ce a scufundat recent o navă spion a Rusiei în Marea Neagră (http://www.nasul.tv/razi-cu-lacrimi-miorita-veche-balada-marinareasca-pe-l-apus-de-soare-s-a-ivit-in-zare-o-salupa-mare-din-marina-rusa-de-valuri-adusa-si-am-calculat-am-triangulat/) oaia noastră mioritică a devenit extrem de uzuală pe buzele...

Țăranul român, diaspora și brânza în poezie de amator: Pune semnul florii vieții, Ăsta-i noul semn al pieții, Ce dăinuie de mii de ani, Pe brânza de la ciobani!

  1-2 Ai ajuns dușman de moarte, Tu stăpăn de glie, în șoapte, Ieri urât de comuniști, Astăzi de capitaliști, Ateiști, neomarxiști, Te urăsc, de cum exiști, Te fac veșnic să fii trist, Rămâi doar cu un acatist! 3-4 Cu pământ, fără de acte, Și fără...

Vinderea pământului la străini se joacă la un poker legislativ, de rebotezare a țăranului român (stăpân de pământ) în fermier (arendaș de pământ)

Expresia de țăran a devenit astăzi la nivel european incorectă din punct de vedere politic, printr-o filosofie marxist culturală care vrea cu orice preț să pună mâna pe pământul țăranului european și în special...

Ne-a mai rămas doar poezia: Pădure cum te-au tocat, Drujbele te-au mutilat, Și baronii te-au mâncat, Nu mai ești pură, virgină, Nu mai ești o anonimă, I-ai îmbogățit pe toți, Pe conducătorii hoți…

Din categoria securea, drujba și codrul, Adrian Daniel Petrișor vă prezintă astăzi ultima sa creație poetică geopolitică (https://web.facebook.com/adriandaniel.petrisor): PĂDUREA,  AURUL VERDE!  Pădure cum te-au tocat, Drujbele te-au mutilat, Și baronii te-au mâncat. Și te-ai răzbunat pe noi, Pe săracii cu nevoi, Secetă,...

Aceiași Marie dar cu altă pălărie! Măriile din Carpații României au un potential de afaceri anual de peste 1,5 miliarde de euro, dacă își certifică produsele agroalimentare ca produse montane

Cele 300 000 de ferme montane existente astăzi pot crea în următorii 3 ani o cifra de afaceri anuală de peste 1,5 miliarde de euro (la o producție medie de 5 tone de produse...

STOP DEFRIȘĂRII PĂDURILOR! Cum ar putea să dispară drujba din codru: Proprietarii de pădure pot să ia subvenții APIA pentru asigurarea de zone de liniște!

Ce legătură să existe între drujba care seceră codrul românesc și liniștea necesară pentru prezervarea faunei din pădure? Ce altă modalitate decât o lege restrictivă ar putea opri jaful din pădurile României? Ei bine, există o...

Cum se ocupă o țară pe timp de pace prin tehnici de război funciar hibrid? Fenomenul de acaparare de terenuri agricole și silvice (landgrabing) în lume!

Noțiunea de acaparare de terenuri provine din noțiunea din limba engleză Land grabing- to grab-(a înfășca) și a apărut pentru prima oară la nivel internațional în 2007-2008 în momentul exploziei prețurilor produselor agroalimentare. Primele...

Câți emigranți din cei peste 4 milioane, au pus de o parte măcar 10 000 de euro pentru a deveni propriul stăpân la întoarcerea din pribegie?

Guvernele României postdecembriste au creat cel mai mare exod în vreme de pace din ultimul secol din Europa. Doar Marea Foamete Irlandeză (1845-1849) în care milioane de irlandezi au emigrat (https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Foamete_Irlandez%C4%83) se mai poate compara prin...

Folclorul străzii cu un absolvent de USAMV Cluj Napoca: Suntem destui plecați pe-afară Și sângerăm adânc printre străini, Că România a devenit o Țară, În care să trăiești, a devenit un...

România, încotro?   Românie încotro te îndrepți! TU!, chiar ești chioară câteodată, Nu vezi că cei aleși te înhață Și te dau pe mâna oricărui tribunal.   Nu vezi că ți-au vândut pământul Credința, portul și mândria, Iar TU, iubită Românie Mai stai și...

De la cine se împrumută țăranii europeni? De la propria lor bancă!

Structurarea lumii agricole în mediul rural nu poate fi realizată fără ajutorul unui sistem de creditare specific agriculturii. Ţările agricole europene au înțeles că produsul alimentar nu este un bun oarecare şi nu se...
- Advertisement -