Am mai trăit un paradox românesc: România, a cincea țară viticolă europeană, nu este prezentă în orașul vinului de la Bordeaux, locul în care se dă ora viticulturii mondiale !

3
6019
views
Sursă:voyages.sncf.com

Dacă ne uităm la statisticile viticulturii europene am putea spune că existăm pe piața vinului la nivel european, fiind pe locul 5 la suprafață (183 000 ha) și pe locul 20 la consum de vin (24,26 l/an/cap de locuitor). Statistica  viticolă ne arată că România este pe locul 5 la nivel european ca suprafață viticolă, după Spania, Franța, Italia și Portugalia (Spania: 941.000 hectare; Franța: 802.000 hectare; Italia: 610.000 hectare;  Portugalia: 198.000 hectare; România: 183.000 hectare).

Dacă la suprafață stăm relativ bine (deși în 1990 eram a patra țară având circa 300 000 ha), la nivel de marketing suntem de-a dreptul prăpăstioși. Dacă vrei să contezi în viticultura mondială trebuie să fii prezent cu povestea vinurilor tale în cel puțin două locații viticole din Europa și anume la Bordeaux în Franța și la Barolo în Italia.

2

Piața viticolă mondială trăiește astăzi intens în epoca neuromarketingului (marketing emoțional îndreptat către emisfera dreaptă a acreierului consumatorului), o formă de storytelling în care forța ta viticolă națională se măsoară în forța poveștilor tale despre propriile podgorii viticole. Țări care până mai ieri nu contau pe piața viticolă mondială precum Chile, Noua Zeelandă, Australia, Statele Unite ale Americii și China se dedau la o compeție acerbă la nivel cantitativ și calitativ cu vinurile franceze, italiene, spaniole, ce au în spate o tradiție seculară viticolă.

4

În acest context toate aceste țări cu istorie viticolă mai veche precum și cele cu istorie recentă se dau peste cap în a inventa noi modalități de marketing pentru penetrare pe piața europeană.

5

O astfel de poveste de marketing cu gust viticol amar românesc mi-a fost dat să trăiesc acum o săptămână la Bordeaux, unde fiind implicat într-un proiect european pe agricultură ecologică, am vizitat Cite du Vin (Orașul vinului).

Cite du vin reprezintă astăzi pentru viticultura mondială cea mai importanță interfață de marketing în care ajung mari comercianți de vinuri din lume. La etajul 2 al acestui imobil uriaș sunt prezentate poveștile de marketing al celor mai importante podgorii din lume. Vei vedea și asculta dragă cititorule aici, poveștile de marketing a unor podgorii celebre din Franța, Spania, Italia, Australia, Chile, Germania, Georgia, povești cu intefețe on line interactive în principalele limbi de circulație. România nu este prezentă la acest etaj cu nici o poveste viticolă, așa că nu avem de emis nici o pretenție viticolă pe piața vinului European.

6

Doar la parterul acestui palat al vinului avem 2 vinuri produse în România de către o societate franțuzească, (față de zeci de vinuri italiene, portugheze, germane, etc…) și cu asta povestea noastră de marketing este încheiată.

3

Nu știu ce face Patronatul Vinului, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Economiei (ce organizează participarea națională în standuri internaționale) dar avem de a face cu o dovadă crasă de neprofesionalism viticol ca să nu spun indiferență, sau alte cuvinte mai aspre.

7

Dacă prin paradox viticol francez se înțelege în Franța un consum mediu zilnic de 2 pahare pentru bărbați și un pahar de vin pentru femei (paradox încurajat de o campanie susținută public, de sensibilizare a consumatorului francez pentru consumul de vin din rațiuni de sănătate) prin paradox viticol românesc am putea spune doar nepăsare, indolență și incompetență din partea structurilor publice și private amintite puțin mai sus în ceea ce privește promovarea vinului nostru.

parad fra

Trebuie să înțeleagă responsabilii promovării vinului românesc cât mai este timp că astăzi competiția viticolă mondială a intrat în era storytellingului ca mecanism de diferențiere între un vin și altul și că doar prin mecanisme fine identitare naționale la nivel psihologic, se poate penetra pe această piață din ce în ce mai dură.

Trebuie să înțeleagă aceiași responsabili, că după ce ai intrat în derapaj viticol încurajând prin politici publice nefaste (Programul Național Viticol), ferme de zeci și sute de ha, o anomalie  economică inexistentă pe piața europeană concurentă (podgoria viticolă medie din Regiunea Bordeaux este de 3-5 ha; ferma medie de la Barolo este de 2-3 ha), trebuie să-ți revii promovând măcar eficient vinurile țării.

 

Avram Fițiu, un ex. profesor de Oenologie,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

3 COMENTARII

  1. „nu avem de emis nici o pretenție viticolă pe piața vinului European”

    Romania are mult mai multe probleme decat marketingul pentru a putea emite vreo pretentie (in viticultura sau orice alt domeniu economic).
    In privinta productiei de vin…
    Dezordinea vinului românesc (I): Despre cauzele inechității, în sens filosofic și aplicat. Și pe cine să crezi?
    http://vinul.ro/dezordinea-vinului-romanesc-i-despre-cauzele-inechitatii-in-sens-filosofic-si-aplicat-si-pe-cine-sa-crezi.html

    Dezordinea vinului românesc (II): care e treaba cu soiurile autohtone? Dar cu cele internaționale de la noi?
    http://vinul.ro/%EF%BB%BFdezordinea-vinului-romanesc-ii-care-e-treaba-cu-soiurile-autohtone-dar-cu-cele-internationale-de-la-noi.html

    Dezordinea vinului românesc (III): ce opunem “logicii becaliene”? Și ce poate declanșa “revoluția” în retail și în HoReCa?
    http://vinul.ro/dezordinea-vinului-romanesc-iii-ce-opunem-logicii-becaliene-si-ce-poate-declansa-revolutia-in-retail-si-in-horeca.html

    Dezordinea vinului românesc (IV): Cum învață cineva despre vin?
    http://vinul.ro/dezordinea-vinului-romanesc-iv-cum-invata-cineva-despre-vin.html

    „Nu știu ce face Patronatul Vinului, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Economiei (ce organizează participarea națională în standuri internaționale) dar avem de a face cu o dovadă crasă de neprofesionalism viticol ca să nu spun indiferență, sau alte cuvinte mai aspre.”

    Eate vorba despre prostie pura, IQ scazut si educatie haotica, lipsita de sens.
    In viitor va fi mai rau.
    SOS: Inteligenţa românilor are probleme!
    https://danieldavidubb.wordpress.com/2010/09/19/sos-inteligenta-romanilor-are-probleme/

    Studiu. 42 % dintre români sunt analfabeți funcțional
    http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/studiu-42-dintre-romani-sunt-analfabeti-functional-525168

    Circa 42% dintre elevii romani de 15 ani sunt analfabeti functional, nu inteleg ce citesc – studiu centru educational
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21401074-circa-42-dintre-elevii-romani-15-ani-sunt-analfabeti-functional-nu-inteleg-citesc-studiu-centru-educational.htm

    ROMÂNIA ÎNVAŢĂ HAOTIC ŞI MUNCEŞTE PROST: 80 la sută dintre absolvenţi profesează în alte domenii decât cele în care s-au pregătit.
    http://www.gandul.info/stiri/romania-invata-haotic-si-munceste-prost-80-la-suta-dintre-absolventi-profeseaza-in-alte-domenii-decat-cele-in-care-s-au-pregatit-exclusiv-10661795

    – Harta IQ-ului în Europa și în lume. Cum stau românii la capitolul inteligență
    http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/harta-iq-ului-in-europa-si-in-lume-cum-stau-romanii-la-capitolul-inteligenta-768510

    • De acord cu observatiile legate de lipsa de viziune strategica pe zona de marketing.

      In schimb nu pot sa fiu de caord cu concluziile legate de inteligenta. Am trait cativa ani prin tari vestice europene si am vazut prostie crasa la nivel de individ in tari precum Franta, Belgia de 10 ori mai mare decat in Romania.

      Da avem o inteligenta emotionala cu mult peste ei datorita istoriei si da, avemm o inteligenta structurala mai jos decat ei tot datorita istoriei.

      Un peste alta suntem cel mai descurcaret (debruiard a la francaise) neam din Europa in sens pozitiv si malin in sens negativ la nivel de individ, ceea ce ne ofera perspective clare de evolutie fata de alte neamuri daca vom integra un pic de organizare germana la nivel de grupuri sociale unde suntem inca imaturi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here