96 de români prezenți la Congresul Carpaților, organizat de Oierii Vlahi din Polonia, în sfârșit de august!

0
7773
views

Sunt momente ale vieții, care merită trăite măcar odată în viață cum spune numele unei emisiuni din România.

Așa a fost și cu acest congres din Istebna – Polonia, al doilea eveniment cultural major la care participă delegații românești (2016: 50 de persoane; 2017: 96 de persoane), eveniment la care în mod indirect prin mass media, o lume de peste 1000 000 de urmași ai oierilor vlahi din Carpații Păduroși au luat contact vizual cu frații lor din Carpații României (de care mulți dintre ei nici nu știu că există).

Șocul cultural a fost mare și pentru noi și pentru ei, regăsind în portul lor însemnele tricolore (fără ca mare parte dintre ei să le conștientizeze), nume onomastice de pe la noi (Novac, Cohuț, etc), toponimie de pe aici (multe sate cu nume de Vlahia sau Vlașca), orografie curioasă (Munții Măgura, Munții Carpați), regiuni numite Bucovina, ce mai, un colț de Românie uitată complet de secole de factorul politic din România și asimilată politic astăzi.

Mai persistă câteva asemănări de natură culturală cu frații lor din Carpații României, pe care familia mea s-a concentrat în ultimii 3 ani și pe care ne vom orienta și în anii ce vin, împreună cu prietenii români din ce în ce mai mulți pe care îi duc să-i descopee la ei acasă.

Cât mai contează tradiția la români? Ce spun frații noștri din Carpații păduroși din Polonia, urmași ai dacilor liberi de la Vistula în filmul unei nunți (veselii) tradiționale?

În cele ce urmează vom prezenta o cronologie a defășurării acțiunilor legate de Congresul Carpaților, cuplate evident cu o serie de acțiuni culturale în cadrul festivalului.

Vineri (25 august)

 Congresul Munților Carpați

Elementul științific central al acestui festival al oierilor vlahi din Carpații Păduroși a fost reprezentat de Congresul Carpaților, la care s-au dezbătut problemele și perspectivele colaborării dintre popoarele din Munții Carpați. La congres  au participat peste 150 de reprezentanți ai oierilor vlahi din Polonia, Cehia, Slovacia, ai muntenilor Boiki și Lemki din Polonia, ai muntenilor huțuli din Carpații Ucrainei, respectiv ai delegației din Carpații României (Cornel Costeliuc).

 Vizita Muzeului buciumului și dantelei din Koniakow

Înainte de toate, Koniakowul este cunoscut în lume prin concertul istoric de bucium  ce are loc de peste o sută de ani seară de seară la orele 19, susținut de un grup de vlahi din localitate. Concertul are un mesaj simbolistic aparte ce este transmis pentru vlahii din comunele din 3 țări (Polonia, Cehia, Slovacia) situate de-a lungul graniței. Câtă vreme va răsune păe granița acestor țări buciumul din Koniakow, se va menține vie flacăra dăinuirii acestui neam de oieri plecați în istorie de pe meleagurile noastre.

Koniakowul este vestit în toată Europa și prin celebra dantelă vlahă ( 3 muzee de dantelă) cu aplicații casnice, lenjerie intimă din dantelă pentru femei, dantelă pentru Cartea Recordurilor (se lucrează acum de zeci de femei vlahe din Koniakow la cea mai mare dantelă din lume cu un diametru de peste 8-10 m).

Aniversare zi de naștere

Ziua Congresului Carpaților de 25 august, a coincis în mod fericit pentru mine și cu aniversarea zilei de naștere (51 de ani) pe care am sărbătorit-o alături de delegația română (95 de persoane) și de delegațiile slave din Carpații Păduroși și Ucrainieni (cca. 200 de persoane) din Ucraina, Polonia, Cehia și Slovacia.

Corpodean și buciumarese

Evenimentul s-a bucurat de o gastronomie oierească autentic românească (ceaun de oaie) realizată de către delegațiile de oieri din Bistrița Năsăud și Sălaj, respectiv de Oaia Dacică la Groapă, eveniment gastronomic realizat de către delegația clujeană condusă de Domnul Gheorghe Căpușan, eveniment ce a creat o atarcție deosebită.

oaia la groapă

Am trăit prima mea aniversare din viață alături de familie și sute de oieri din Carpați, eveniment semnificativ care mă va marca emoțional pentru multă vreme.

buciumarese

Mulțumesc și pe această cale Familiei Cohuț din Koniakow Polonia pentru organizarea acestei aniversări private, acompaniate de muzica oierilor vlahi din Polonia, Cehia, Slovacia, de muzica huțulilor din Ucraina și evident de muzica românească din Bihor (vioară  cu goarnă); Alba (buciumărese), Cluj (interpret de muzică populară), respectiv de o formație de teatru țărănesc în care a răsunat versurile poetului gliei străbune, George Coșbuc, prin vocea poetului țăran Vasile Iuga (Bn):

 Aniv Fitiu

 Sâmbătă (26 august):

 Porți deschise la Centrul Agropastoral de la Koniakow

Evenimentul a fost realizat de către Familia Cohuț (Maria și Petre-autorul polonez al transhumanței din 2013 Brașov- Koniakow) și a avut parte de peste 500 de invitați și turiști.

Del Bn Coliba

Elementul central al evenimentul a constat în vizitarea Fermei pedagogice a familiei Cohuț, fermă în care intră în sezonul turistic (5 luni) cca 8000 de persoane (cca 6000 de elevi respectiv 2000 de părinți și cadre didactice).

Ferma pedagogică face parte dintr-o rețea națională poloneză de 120 de ferme pedagogice, finanțată de către Ministerul Agriculturii, rețea în care intră anual sute de mii de copiii, părinți și profesori polonezi, pentru a înțelege de unde vine laptele, lâna, ce culoare au, ce senzație trăiești atunci când intri în contact cu ele, ce mai, o reformatare a alimentației Fast Food de astăzi într-una Slow Food, respectiv o reîntoarcere la îmbrăcămintea natură a strămoșilor.

Acu Ileana, si BN

Ferma pedagogică constă dintr-un grajd reamenajat ca grajd/școală, pentru actul de educație pastorală (o clasă de circa 40 de persoane: 20 de elevi plus părinți și profesori) ce constă în realizarea manuală și cu ajutorul instrumentarului tradițional (furcă, război de țesut, socală, etc…) a 50 de obiecte din lână de către elevi, părinți și profesori pe baza unei valize pedagogice (manual pedagogic aplicativ  și câteva ghemuri de lână).

Pe lângă vizitarea fermei pedagogice, invitații au avut parte de joc și voie bună întreținute de formații de muzică gorală (vlahă) poloneză, huțulă ucrainiană, bihoreană (vioara cu goarnă) și dans goral polonez , vlah ceh și slovac, huțul, respectiv românesc. Un element de atracție specific oierilor a fost reprezentat de interpretarea unui miniconcert de muzică la clopote de vaci și oi de către un vlah din Slovacia.

Maria cu BN

De asemenea în fermă a fost amenajat un târg de produse tradiționale din Munții Carpați, unde au fost prezenți cu brânzeturi, oierii din Brașov și Bistrița Năsăud, oierii huțuli din Ucraina, oierii gorali din Polonia (în coliba Baciului Petre Cohuț), respectiv cu obiecte de artizanat din Polonia, Cehia, Slovacia, și România (Leontina Prodan cu căciuli dacice).

Ambianța evenimentului a fost una specific muntenească în care participanții din Carpați au încercat fiecare pe limba lui sau pe limbi împrumutate, să comunice cât mai bine despre istoria, tradițiile agroculturale specifice fiecărei regiuni de origine. O astfel de ambianță extraordinară a avut parte de gazde pe măsură reprezentate de Familia Cohuț, având-ul ca regizor principal administrativ pe Maria, pe comunicator de excepție pe Petre și evident copiii, Maria, Pavel, Suzana și Sofia.

Petre si Maria

Aprinderea simbolică a Focului Viu în vatra de la stâna din Istebna

Evenimentul de la Istebna marchează simbolistic, ritualul străvechi de aprindere a focului viu în vetrele stânelor oierilor din Munții Carpați, eveniment care avea loc de Sfântul Gheorghe de plecatul oilor la munte (23 aprilie), Foc Viu ce trebuia menținut aprins până în toamnă la Sfântul Dumitru, de coborâtul oilor din munte (26 octombrie).

Menținerea focului viu aprins timp de 6 luni de zile era fundamental pentru existența simbolică și fizică a unei stâne în istoria poporului nostru, ritual perpetuat secole de-a rândul de către oierii plecați (de voie sau de nevoie) cu oile din Carpați în decursul istoriei pe meleaguri străine (aromânii și vlahii din Balcani; vlahii din Carpații Păduroși; vlahii din Ucraina, Rusia, etc…);

Evenimentul a avut loc la Istebna în stâna de pe munte la care ajungi trecând printr-o superbă poartă maramureșeană construită de meșterii din Bârsana, la comanda Primăriei Istebna. Evenimentul ritualic a fost marcat de o slujbă religioasă păstorească, de un ceremonial străvechi de aprindere a focului și de transmitere a acestuia din torță în torță în toate vetrele stânelor de oieri din sutele de sate de vlahi din Polonia, Cehia și Slovacia. La ceremonie delegația României a fost reprezentată de oierul Cornel Costeliuc.

Spectacol folcloric din Carpați

În cele 3 zile ale evenimentului pe scena locației principale a Festivalului (Stadionul din Istebna) a avut loc un spectacol cu sute de formații de vlahi din Polonia Cehia, și Slovacia, Huțuli din Ucraina și evident cu formații din România, de departe cea mai numeroasă și apreciată delegație străină în ceea ce privește prestația gastronomică, vestimentară (mare parte din delegația română a venit cu straie populare specifice județului de origine) și artistică (trupa de hididiși cu vioară cu goarnă și dobă de la Roșia, Bihor; interpreta clujeană, buciumăresele de la Câmpeni, teatrul țărănesc de la Bistrița).

Elementul inedit al spectacolulului a fost însă dansul tradițional românesc, la care au participat peste 70 de români, pe muzică autohtonă susținută de formațiile de mai sus, la care publicul vlah din Carpații păduroși a putut să aprecieze costume tradiționale, din Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Năsăudului, Ținutul Bihorului, din mărginimea Sibiului, din Bucovina, Țara Silvaniei, Ținutul Ilvelor; Ținutul Carașului și Severinului, etc…, respectiv dansuri specifice acestor regiuni și ținuturi istorice.

 Duminică (27 august):

 Vizitarea Stânei Familiei Cohuț de la Koniakow

Duminică dimineața a fost organizată o vizită la ferma familiei Cohuț pentru grupurile de oieri din Sălaj și Bistrița Năsăud, unde a fost realizat un schimb de experiență pe bune practici păstorești.

Parada portului popular

Parada deleg

Cel mai așteptat moment din congres/festival de către publicul prezent, a fost însă Parada Portului Popular, care a început la circa 1 km de stadion, paradă în care toate delegațiile prezente (Cehia, Slovacia, Ucraina, Polonia, România) s-au aliniat în formație de paradă cu port, cântece patriotice (Treceți batalioane Române Carpații, Iancule Mare,  ex. de cântece pentru delegația română) și multă demnitate și evident, voie bună.

Ileana si Ioana

Delegația română a avut în prim plan trei copiii cu o bandă tricoloră (Horațiu Fițiu, Nectaria Drăghici, Ioan Bistrian), urmați de buciumăresele de la Câmpeni, și de restul delegației.

nectaria si Buciumarese

Slujba religioasă

Momentul culminant al festivalului a fost reprezentat de slujba religioasă, o slujbă de la care noi românii am avut multe de învățat. Slujba afost realizată de către Cardinalul Cracoviei și un sobor de preoți din comunele gorale (vlahe) poloneze și a constat într-un amestec interesant de ceremonial religios, ritual păstoresc (oferirea jertfelor de către fiecare delegație comunală prezentă; mesajul fiecărei delegații naționale prezente pentru oamenii din Carpați), ritual militar (parada militară; salve de foc realizate de un grup de gorali în straie specifice diferitelor comune vlahe în onoarea fiecărei delegații naționale prezente).

cardinalul

Ceremonia de transfer a organizării festivalului

Festivalul avut parte și de un element simbolic de Politică Agricolă  ce a constat în transferul dreptului de organizare al festivalului de către Primarul Istebnei către Primarul comunei (Comună vlahă din Slovacia) ce va organiza evenimentul anul viitor. Acest transfer a fost marcat de transferul Toiagului cu inele de aur (cu numele fiecărei comune organizatoare), presărat cu mesaje politice (primari, deputați, senatori, miniștrii) si evident cu mesaje profesionale oierești transmise de Maria și Petre Cohuț (creierul organizării administrative a  festivalului), Josef Michalek (cu strămoși celebri – pictorul Ioan Valahul- originari din județul Neamț) sufletul cultural al festivalului.

 Spectacol folcloric din Carpați

Ziua a continuat cu prezența pe scena festivalului a zeci de ansambluri de copiii valahi și gorali din carpații Păduroși.

Componența Delegației din România (96 de persoane)

Alba:

Primăria Zlatna (4 persoane), reprezentată de primar (Silviu Ponoran) și un ansamblu de buciumărese;

delegatie Alba

Bihor:

Primăria Roșia, reprezentată din  Primar (Florin Bonca) un ansamblu de hididiși (4 persoane);

Composesoratul Lelești (3 persoane), reprezentat de membrii ai conducerii (Andrei Taichiș);

Bistrița Năsăud:

Asociația Județeană a Oierilor Montani (19 persoane) formată din reprezentanți ai conducerii asociației (Maria Acu), un teatru țărănesc (responsabil, Poet Vasile Iuga) și din oieri din comuna Poiana Ilvei;

Del BN

Gal Țara Haiducilor (4 persoane), formată din reprezentanți ai conducerii (Ionel Dâncu) și membrii GAL;

Brașov:

Ferma Cățean (2 persoane), reprezentată de administrator (George Cățean, organizatorul proiectului re refacere a Transhumanței din 2013 între România și Polonia- http://www.ferma-catean.ro/ro/ferma-catean-rotbav/);

Cluj:

Federația Națională de Agricultură Ecologică, reprezentată prin secretarul general (Avram Fițiu, organizatorul delegației române) și membrii ai federației (3 persoane);

Muzeul de sub Feleac (9 persoane), reprezentat de responsabilul muzeului (Gheorghe Căpușan) și membrii colaboratori, un promotor al Festivalului Cânepii (Leontina Prodan) și o interpretă de muzică populară (Eugenia Ciceu Corpodean);

Del Cj 1

Del Cluj 2

Mureș:

Asociația ADEPT (2 persoane), reprezentată de Director (Beniamin Mehedin);

Del Mures

Ilfov:

Delegație privată formată din Familia Drăghici (9 persoane);

Fam Draghici

 

Sălaj:

Asociația Ovis SJ (22 de persoane) formată din reprezentanți ai conducerii administrației asociației (Ioan Cherecheș) și tineri oieri;

Sibiu:

RNDR (MADR) SB, formată din angajați (3 persoane) reprezentată de Valentin Tudorache;

Suceava:

Forumul Montan din România (3 persoane), reprezentat de președinte (Radu Rey);

Asociația Județeană de Agricultură Ecologică (6 persoane) reprezentată de președinte (Cornel Costeliuc);

Timiș

Delegație privată (3 persoane) reprezentată de familia preotului Bistrian;

 

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here