GASTRONOMIA CENTENARULUI: România poate deveni atracția culinară a Europei în 2018, prin atestarea europeană a 100 de alimente tradiționale!

0
748
views
Sursă:tinerimoldovei.md

Ministerul Agriculturii a făcut în ultima vreme un demers ce merită toată atenția, la care eu ca un critic constant și constructiv al deciziilor MADR, nu pot să rămân indiferent.  Astfel, MADR a realizat o analiză a potențialului de atestare tradițională europeană a circa 300 de produse, din care a selecționat o sută care merită incurajate pentru începerea procedurilor de atestare europeană.

Sunt vizate de acest demers: Telemea de Vaideeni, Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti, etc.

La ora actuală, România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP).  Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).  În vedere obținerii de IGP-uri ( de indicații geografice protejate) se află: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

Dar, cum acesta este doar primul pas pentru o valorificare autentică a tradiției românești, recomandăm MADR următoarea strategie, pentru crearea în 2018 , anul Centenarului, a GASTRONOMIEI CENTENARULUI.

Acest  proiect, se poate desfășura în cele 100 de localități care au generat aceste demersuri de tradiționalitate, cu un echilibru regional (Transilvania, Valahia/Muntenia și Moldova), echilibru de relief (munte, deal, câmpie) respectiv unul tematic (oaie, vacă, pasăre, porc, grâu etc…) și ar putea avea următoarea structură:

  • Finanțarea în cele 100 de localități a unui monument  specific fiecărui aliment (vezi Monumentul Cepei de la Pericei, Sălaj: https://www.crisana.ro/stiri/actualitate-2/monumentul-cepei-a-intrat-in-cartea-recordurilor-76273.html );
  • Realizarea în 2018 a unui festival gastronomic și agrocultural (55 evenimente agroculturale /localitate) în cele 100 de localițăți (55 de we-kenduri);
  • Realizarea unui concurs de degustare cu participarea a 100 000 de elevi în cele 100 de localități (1000 de elevi/localitate) care să fie inclus în Cartea Recordurilor Guiness Book;
  • Finanțarea a 100 de filme documentare de marketing (titrate în minim 3 limbi) pentru cele 100 de alimente tradiționale (strategie de storytelling), urmată de finațarea unei campanii de promovare internațională pe rețele sociale;
  • Autorizarea a 10 000 de case țărănești în cele 100 de localități (autorizarea a 100 de case țărănești/pe localitate, în regim de camere de închiriat) pentru primirea turiștilor;
  • Conectarea turistică a celor 100 de localtăți într-un Circuit Turistic Tematic  Național (Istoric, Agrocultural) și negocierea ofertei cu marii tur operatori români și străini;
  • Inițierea de către Consiiile Județene a proiectelor de Gastronomie Tradițională Județeană pe o structură similară cu cea națională prezentată mai sus (gen Gastronomie Tradițională Bucovineană, Gastronomie Tradițională Nemțeană, Gastronomie Tradițională Vâlceană; Gastronomie Tradițională Gorjană; Gastronomie Tradițională Buzoiană,  Gastronomie Tradițională Sălăjană, Gastronomie Tradițională Clujană, Gastronomie Tradițională Bistrițeană, Gastronomie Tradițională Maramureșană; etc…)

Printr-un astfel de proiect se poate viza atragerea în cele 100 de localități timp de 55 de we-kenduri, a unui număr de 25 000 de turiști/localitate  (cca. 500 de turiști/we-kend), ceea ce reprezintă un număr tiotal de circa 2,5 milioane de turiști în cele 100 de localități timp de 55 de we-kenduri.

O astfel de abordare de marketing, ar da o speranță adevărată țăranului român, care să îl motiveze să mențină tradiția și să pună în valoare din punct de vedere gastronomic, capitalul social de cunoștiințe culinare tradiționale, acumulat din moși strămoși.

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here