Mai poate să reprezinte pământul ceva pentru generațiile actuale de tineri, sau este doar o piatră de moară legată de gât?

0
1669
views
Sursă:cunoaștelumea.ro

Dacă pentru sute mii de țărani din România care își vând pământul la străini (străini conaționali sau străini de țară), acesta nu mai înseamnă nimic, mă întreb ce mai poate să însemne pământul pentru milioane de tineri români născuți la țară sau oraș care nu au fost legați (unii, niciodată)  emoțional sau fizic de pământ.

Aceste două elemente vor constitui firul roșu al acestui articol, în care vom căuta cauze profunde ale acestei ruperi de pământul strămoșesc, rupere gerată de o criză majoră de identitate care este alimentată de profunde traume sufletești.

În ritmul actual, în 10 ani tânărul român va fi complet dezrădăcinat emoțional și fizic de pământul său, moment în care va vinde ultima palmă de glie strămășească, devenind un străin în țara lui, abandonându-și complet straiele, cultura și limba (se întămplă astăzi la scară mare în Brazilia, Argentina unde a apărut noțiunea și statutul social de ȚĂRAN FĂRĂ PĂMÂNT- PAYSAN SANS TERRE (https://fr.wikipedia.org/wiki/Mouvement_des_sans-terre; http://amisdessansterre.blogspot.ro/p/le-mouvement-des-sans-terre-cest-quoi.html ) pentru zeci de milioane de foști țărani).

Ce motive îl face pe țăranul român să-și vândă pământul?

  • atac media sistematic de 28 de ani la tradițiile țăranului român (cei care vând primii sunt țăranii din câmpie cei mai rupți de tradiție, urmați de cei din zone colinare la care mai există un licăr de tradiție, și la urmă cei montani unde atașamentul față de tradiție este mai puternic);
  • atac media sistematic de 28 de ani asupra BOR (primii care vând sunt cei rupți complet de Dumnezeu, iar la urmă de tot sunt cei mai credincioși);
  • atac media sistematic de 28 de ani asupra valorilor culturale ale țăranului român (straie, evenimente), motiv pentru care primii țărani care vând, sunt cei fără de valori culturale puternice;
  • atac media sitematic de 28 de ani asupra valorilor istorice (primii țărani care vând sunt cei care sunt rupți de istoria familiei și a țării);
  • o campanie de media profesionist orchestrată în care i se spune de 28 de ani că pământul înseamnă sărăcie și nu merită să îl deții;
  • o campanie media în care i se spune zilnic că noțiunea de țăran (proprietar de pământ) este una rușinoasă și că astăzi este bine să te numești fermier (arendaș în limba franceză, adică slugă în alte cuvinte);
  • o serie de emisiuni Radio/TV (ex. Viața Satului) în care i se spune sistematic că trebuie să producă doar materie brută, rezultând o sărăcire și pauperizare evidentă a acestuia după 28 de ani;
  • o sărăcie lucie în care a fost adus după 28 de ani în special în zona de câmpie (unde fenomenul este cel mai accentuat, după care urmează zona colinară și la urmă, ultimii care vând sunt țăranii de la munte) de către clasa politică actuală;
  • lipsa unui sistem structurat agricol care să intervină în ajutorul țăranului (legi funciare protective, bănci, asigurări, structuri de comasare, informare, formare,  etc…);
  • vârsta înaintată, coroborată cu plecarea copiilor în bejenie pe meleaguri străine;
  • lipsa de perspective economice și sociale pentru copii săi;
  • destructurarea intenționată a tripletei socioeconomice țăran/învățător/preot din satul românesc, factorul principal de rezistență;
  • ruperea familiei (plecarea copiilor la oraș și afară) care generează lipsă de coeziune socială familială și la nivelul satului;
  • lipsa de mijloace agricole (capitalismul de după 1990  i-a restituit doar pâmântul , nu și mijloacele de producție furate prin colectivizarea comunistă);

Ce motive îi fac pe tinerii români să nu mai vibreze emoțional și fizic la noțiunea de pământ?

  • tinerii țărani (Țărani de ordinul I)  vâzând greutățile părinților lor, fug ca dracul de tămâie de o viață la țară și implicit vând pământul părinților lor, când au ocazia;
  • tinerii orășeni ce provin de la țară (Țărani de ordinul II- născuți la țară) și mai dețin pământ (părinții lor), vâzând agricultura nerentabilă  de we-kend făcută de părinții lor, nu mai simt o atracție economică (atracția emoțională este mult redusă) și sunt tentați să vândă pământul;
  • tinerii orășeni ce provin de la țară și nu mai dețin pământ (Țărani de ordinul III- născuți la țară) fiindu-le rușine de originea lor încearcă o acceptare urbană forțată  de către alți tineri orășeni, ascunzând faptul că sunt născuți la țară;
  • tinerii orășeni ce provin de la țară (prima generație născută la oraș) născuți la oraș (Țărani de ordinul IV) și nu mai dețin pământ, le este rușine de originea lor și fac eforturi uriașe de acceptare de către orășeni negânduși originile țărănești (îi fac țărani pe țăranii autentici de la țară cu expresia peiorativă-MĂI ȚĂRANE);
  • tinerii orășeni ce provin de la țară (a doua generație născuță la oraș- Țărani de ordinul V), se simt deja orășeni și nu mai simt deloc fizic pământul, având doar ușoare reminiscențe emoționale din spusele părinților și bunicilor
  • tinerii orășeni ce provin de la țară (a treia și a n… generație născută la oraș- Țărani de ordinul VI) se simt complet orășeni, datorită rupturii totale cu pământul din punct de vedere fizic și emoțional;

Cum au fost reconectați tinerii europeni din punct de vedere emoțional și fizic cu pământul țării lor?

  • prin crearea unui statut de Țăran privilegiat și protejat în societate (statut fiscal, juridic, social), vezi cazul Germaniei și Franței în mod special;
  • printr-o revalorizare și ierarhizare socială a universităților și liceelor în care cea mai dorită școală din Germania sau Franța, este Școala și Universitatea agricolă (vezi cazul INAPG Paris cea mai cotată Școală de Elită a Franței din sistemul ENSAM);
  • prin construcția unui sistem agricol integrat în care tinerii cu origini țărănești (vechi sau recente) sunt orientați în special către procesare (necesar de pămînt de 1000-3000 m2 pentru un atelier de 100 m2 de procesare);
  • prin crearea unui sistem legislativ în care tinerii ce nu dețin pământ să aibă o șansă de a deveni țărani agricultori (credit cu 2 % dobîndă, etc….);

Ce strategie de reconectare (emoțională și fizică) cu pământul țării a tinerilor români se poate imagina de către vre-un guvern responsabil?

I. O strategie generală pentru cele 6 categorii de tineri țărani:

  • construcția unui model socio-economic (pentru categoriile de Țărani I, II și III) ce poate demonstra că se poate trăi decent de pe 1-3 ha de pământ, având propriul atelier de procesare (2000 de euro venit lunar, mărimea visului spaniol sau italian);
  • construcția unui model agrocultural în care tânarul țăran (categoriile I-VI) să dobândească un set de valori de care să fie mândru și demn de originile sale țărănești (în calitate de țăran agricultor sau țăran consumator);

II. O strategie specifică pentru fiecare din cele 6 categorii de tineri țărani

Pentru tinerii țărani de grad I (născuți la țară și deținători de pământ): realizarea unui venit net lunar de 2000 de euro este un lucru posibil în maxim 6 luni de zile (integrând în primul rând condițiile generale de mai sus) dacă se concentrează pe procesare lăsând producția pe seama părinților lor;

Pentru tinerii țărani de grad II (născuți la țară și deținători de pământ dar locuind la oraș): realizarea unui venit lunar decent este posibil prin instalarea unui mic atelier de procesare la țară, și organizând un lanț de distribuție direct la consumatori la oraș (începând cu cei minim 100 de prieteni din agenda telefonică);

Pentru tinerii țărani de ordin III (tineri orășeni născuți de la țară ce nu mai dețin pământ : realizarea unui venit lunar net corect de 2000 de euro, poate fi realizat prin organizarea unui sistem de distribuție cu alimente țărănești la domiciliul consumatorilor (gen Coș Țărănesc- http://www.lepanierpaysan.com/, din Franța. Germania, Austria, etc…);

Pentru tinerii țărani de ordin IV, V, VI, etc..: reconectarea emoțională cu pământul (cea fizică, în genere nu prea mai este posibilă) se poate realiza prin acceptarea statutului de consumatori responsabili de alimente țărănești, construind cu prietenii orășeni (50-100 de familii) sisteme de alimentație gen MSA, AMAP (ASAThttp://asat.ecosapiens.ro/cat/asat-bucuresti/ ), sistem în care societatea de consumatori susține ferma țărănească).

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here