Cu mâncare fast-food și junk food, litoralul românesc nu va ajunge în veci pururi, un magnet turistic precum Coasta de Azur!

1
547
views
Sursă:chezmamielucette.ekablog.com

Când alegi între ca român o destinație de vacanță la mare, ai de ales o multitudine de variante care mai de care mai atrăgătoare.

În articolul de astăzi vom încerca să facem o paralelă gastronomică între litoralul românesc și cel francez de pe Coasta de Azur ca să înțelegem de ce unii români preferă alt litoral și nu pe al nostru.

Când spui litoral românesc, sunt câteva motive care să te facă să-ți dorești ca turist român un alt litoral, printre care putem aminti servicii proaste, prețuri mari, manele și mâncare execrabilă și chimizată fast food sau junk food.

Diferența majoră în materie de atracție gastronomică dintre litoralul Coastei de azur și litoralul românesc rezidă din amprenta proeminentă a gastronomiei provencale față de lipsa unei amprente gastronomice dobrogene sau românești pe litoralul nostru.

Dacă la prima vedere diferența poată să pară banală dacă veți vorbi cu experți în materie de branding național sau regional veți vedea importanța colosală a elementului de distinctivitate gastronomică pentru țările europene campioane în acest domeniu (Franța, Italia, Grecia, Spania).

Ce secrete are litoralul francez de pe Coasta de Azur din punct de vedere alimentar?

De ce servicii agroalimentare avem parte pe litoralul dobrogean românesc?

  • restaurante ce nu au amprentă arhitectoniocă dobrogeană;
  • o mâncare (și nu hrană) fast food;
  • o mâncare junk food;
  • materii prime agricole provenite din ferme industriale, de regulă străine;
  • o bucătărie ce nu are nici o legătură cu specificul Dobrogei;
  • servicii gastronomice de servire a mese de regulă de proastă calitate;
  • un vin de regulă străin de Dobrogea și de țară;
  • lichioruri străine;
  • cokteiluri cu rezonanță străină Dobrogei și României;
  • bâutură alcoolice străine Dobrogei și României;
  • brânzeturi ce nu au văzut animalul, de regulă din uleiuri vegetale (soia, palmier);
  • aranjamente florale nespecifice Dobrogei nici agrocultural nici sociocultural;
  • pește de regulă din alte țări nespecific Dobrogei;
  • pâine albă ultrachimizată, bună de îngrășat porci;
  • legume străine;
  • fructe străine;
  • carne străină;
  • brânză străină;
  • sucuri carbogazoase;
  • denumiri străine de feluri de mâncare în mare parte;
  • lipsă cvasitotală de straie tradiționale dobrogene;
  • de regulă manele în loc de muzică tradițională dobrogeană sau românească;

 

Ce gastronomie dobrogeană autentică așteaptă un turist român sau străin pe litoralul românesc?

Dobrogea culinară reprezinta o fericită amestecatura de preparate culinare diferite, dar care au la baza doua materii prime importante : una “de pamant” – OAIA si cealalta “de apa” – PESTELE.

  • Gastronomia dobrogeană a pământului legată preponderent de oaia aromânilor: oaia la groapă, batalul la proțap, plăcinta aromânească cu brânză de oaie, sloiul de oaie, urda, cașul, jintița, laptele acru, laptele bătut, cașcavalul, brânza telemea, brânza de burduf, cherdelele (plăcinte cu brânză și verdeață), tochitură dobrogeană, drob de miel,  piperechi (mâncare aromânească), un fel de tocană cu ardei; vânatul și carnea de pasăre, vaca și porcul; salata dobrogeană, stafidele, nucile, vinul și siropurile dobrogene;
  • Gastronomia dobrogeană a apei legată preponderent de pește: ciorba de burtă, marinatele din pește, saramura de crap, peștele la proțap, crapul umplut, știuca umplută, plachie dobrogeană cu crap, etc..;

Pe lângă cele două dimensiuni fundamentale ale gastronomiei majorității, avem și o gastronomie a minorităților ( baclavalele, cataifurile, sarailiile, ghiudenul,  skordaleaua, salata bulgărească,  salata grecească, borşul pescăresc, malasolca).

În finalul istorioarei noastre gastronomice, vă reamintim, că expresia de bază a unei povești potențiale gastronomice dobrogene de succes, se rezumă în trei cuvinte: identitate gastronomică regională, dacă sunt ochi de văzut și urechi de auzit.

În final de articol, aș vrea să vă urez POFTĂ BUNĂ la cei de pe litoralul românesc, dar mi-e teamă că ar trebui să vă spun mai degrabă NOROC BUN!

Un turist, pe litoralul nostru,

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

1 COMENTARIU

  1. Bun articolul, cu observatii pertinente. Ma amuz cand in meniurile restaurantelor cu pretins specific romanesc nu gasesti decat bere internationala. Pana la Coasta de Azur, macar de s ar fi inspirat din niste mehane de la sud de Dunare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here