Salata „Miorița”, ar putea fi soluția miraculoasă de salvare de la faliment a sute de oieri aromâni din Dobrogea!

2
903
views
Sursă:turbigogourmandise.fr

Când analizezi oieritul din România din punct de vedere socio-economic te întrebi amarnic, cu ce-au păcătuit așa de mult oierii acestei țări ca să vandă la un preț de batjocură mielul pe picior, laptele, brânza și lâna. Doar un blestem istoric al strămoșilor oieri îi poate ajunge din urmă pe țăranii oieri de astăzi ca să îi pedepseacă drastic pentru părăsirea rânduielii de altădată.

În articolul de astăzi vom lua ca subiect tematic cazul oierilor aromâni din Dobrogea, care la fel ca și confrații lor din Moldova sau Transilvania trăiesc de azi pe mâine dintr-o activitate seculară de oierit. Cazul oierilor aromâni dobrogeni este cu atât mai semnificativ ca dramă,  cu cât vorbim de familii de oieri ce au o tradiție istorică familială de a crește mii de oi, față de  alte zone ale țării în care vorbim de ferme mult mai mici.

Astăzi visul oricărui oier român este să-l copieze pe cel al oierului aromân din Dobrogea, adică să vândă mielul pe picior în Turcia sau în țările arabe din golf.

Mai mare prostie ca asta nu se poate imagina, mai ales că  acest delir economic și social este susținut politic de către toți miniștrii de agricultură din ultimii 27 de ani, ducând la faliment cel mai important sector economic agricol în istoria acestui popor. De la Irimescu, Flutur, Sârbu, Motrescu, Tabără, la Lăpușan,  etc… am avut parte doar de orbeți politici pe acest subiect al oieritului, fenomen de orbire socio-economică  în care au fost antrenați și bieții oieri români.

În întreaga lui istorie oierul aromân sau vlah (din Dobrogea, Munții Pindului din Grecia, Muntii Durmitor din Muntenegru, Munții Carpații Păduroși din Cehia, Slovacia, Polonia, etc…) a plecat cu oile la vărat în munte și la iernat la mare. Oierul aromân din Grecia a iernat în jurul Salonicului  (vânzând brânza pentru salate) iar cel Dobrogean în jurul litoralului Mării Negre.

Ei bine, ce n-a observat oierul aromân din Dobrogea  este faptul că el stă așezat pe o mină de aur numită turistul de pe litoralul românesc, iar el a căpătat allbeața ochilor de la oi și nu simte acest dar divin pentru salvarea lui de la dispariție.

Potrivit cifrelor oficiale ale patronatelor din turism cca 150 000 de turiști (250 000 după Minister) se cazează oficial sau la negru pe litoral. Dacă luâm ca perioadă medie 5 zile pentru un sejur, ajungem la circa 1-1,5 milioane de turiști lunar ceea ce ne poate duce la circa 3-4,5 milioane de turiști pe sezon.

Acești turiști sunt hrăniți astăzi printre altele cu salate grecești ce conțin ca ingredient important brânză (din ulei de palmier marea ei majoritate din păcate).

De la această salată grecească vom pleca în construcția unei simulări economice care să ofere o soluție salvatoare (printre altele) economică și socială pentru oierul aromân dobrogean.

Plecând de la o salată grecească ce costă în medie 20 de lei, ce conține cca. 50 g de brânză (mă rog frumos, se numește brânză dar nu a prea văzut laptele în procesul de producție) vom structura următoarea afacere (venit net anual de 600 000 de euro) pentru oierii aromâni dobrogeni cu ferme medii de 2000 de oi:

  • la 50 de grame de brânză pe salată vândută de către oier,  prețul final al kilogramului de brânză ar putea ajunge ușor la 100 de lei;
  • o fermă cu 2000 de oi ar putea ar realiza un venit anual din vânzarea de cașcaval în salată de cca 600 000 de euro (lactatie de 150 de zile cu o productie medie de 150 de litri/lactație/oaie; 1 kg cașcaval/10 litri; 30 tone de cașcaval);
  • la 3 milioane de turiști ce mănâncă doar o singură salată pe zi de 20 de lei, vorbim de cca 60 de milioane de euro cifră de afaceri pentru mulți oieri aromâni dobrogeni înțelepți, ce ar putea porni pe acest drum nou și vechi în același timp (strămoșii lor la Salonic asta făceau de secole);
  • poate restaurantele lui Hagi și a altor aromâni ar cumpăra astfel de salate cu amprentă identitară istorică;

Pentru a reuși o astfel de performanță financiară oierul aromân dobrogean ar trebui:

  • să-și lanseze propriile ateliere de procesare (cca 100 m2) salată pe ordinul 111 ANSVSA;
  • să-și organizeze propriile rețele de distribuție pe fiecare plajă a litoralului românesc;
  • să-și lanseze propria salată gen „SALATA MIORIȚA”;
  • să-și producă salatele în grajduri speciale tip solarii (primăvara)  ce servesc de adăpost iarna pentru oi (fertilizând pământul pe cale naturală) ca în alte țări europene;
  • să-și planteze pe fînețe și pășuni (cu derogare MADR) nuci pentru umbrirea oilor și folosirea sămburilor de nucă în salate;
  • să colecteze cât este sezonul de lung toate plantele medicinale pe care le găsesc pe pășuni, care prim măcinare ar da o savoare unică salatelor;
  • să cumpere vin terapeutic ecologic ca ingredient în salată;
  • să cumpere alte semințe ca ingrediente ecologice în salate;

Nu vreau să ma mai gândesc la faptul, că acești oieri ar putea vinde lanolina de la oi pentru industria medicală (cum făceau strămoșii lor) sau lâna ca izolant de construcții sau carnea sub formă de virșli ca în Țara Zarandului, ca să-mi pot imagina venitul foare mulțumitor pe care l-ar putea avea un oier aromân dobrogean.

Dar de unde atâta înțelepciune pentru oierul român sau aromân dobrogean?

De ce să poată el gândi cu căpșorul lui, când poate intra în gândirea de turmă specifică oilor lui, în care vinde animalul pe picior la preț mizerabil, la prietenii lui turci din istorie.

De la minister nu mă aștept la multă înțelepciune dar de la liderii oierilor aromâni dobrogeni mă aștept, dacă vor să-și plătească greșelile față de strămoșii lor înțelepți.

Surse:

Suntem un popor de oieri, dar la mulți români le este rușine de această realitate istorică!

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

2 COMENTARII

  1. De mult n-am mai râs atât de bine. 100 de lei kilogramul de brânză… salată Miorița… vin terapeutic… plante medicinale…
    Adevărul e că pentru a face oieritul profitabil prima condiție e să stopeze inundarea pieței cu produse lactate mizerabile, care coboară în mod artificial prețul. Secundar, rezolvarea chestiunii se poate face numai cu educarea gustului consumatorului, care preferă să mănânce zilnic o mizerie de pui sau porc (pline cu substanțe de accelerare a creșterii), decât să mănânce o dată la 2-3 zile o pulpă cinstită de miel, sau un mușchi de vită, o ceafă de porc autentic. În altă ordine de idei, turcii au reprezentat încă din Evul Mediu o piață foarte largă și relativ corectă de desfacere a produselor românești (brânză, oi, miei, berbecuți, vite, miere șamd). Problema e că românii nu mai vând direct în afară, ci sunt obligați să vândă firmelor controlate direct de mafia arabă și indirect de clasa politică românească. Nu cu salata Miorița se rezolvă problemele oierilor dobrogeni, ci cu D.N.A.

    • După râs întotdeauna urmează plâns. Cu DNA-ul aveti dreptate. In rest cu brânza lăsați-o mai moale că nu suunteti cred de meserie ca să faceti afirmatii de acest gen. De cumva sunteti, atunci haideti fata in fata la o discutie agronomica pe subiect

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here