După ce și-a distrus țăranimea acum 50 de ani, Franța o reinventează printr-o fundație (Terre de Liens)

0
1969
views
Sursă:arc2020.eu

Atunci când o țară ia decizii greșite în istorie, acestea se întorc împotriva acesteia la intervale scurte de timp. Este și cazul Franței care și-a distrus țărănimea prin Politica Agricolă Comună așa cum face și România astăzi. Dacă Franța a reușit această performanță în 50-60 de ani, România este campion socio/economic sinucigaș absolut al Europei, reușind în ultimii 10 ani să pulverizeze peste 75 % din clasa țărănească (3,4 milioane de familii din cele 4,3 milioane avute în 2007).

Astăzi în Franța asistăm la un fenomen socioeconomic tulburător pentru Politica Agricolă Comună Europeană, care trebuia să aducă raiul pe pământ în Franța după 60 de ani de aplicare. În loc să umble câinii cu colaci în coadă după cheltuirea a sute de miliarde de euro soldată cu trimiterea la groapa de gunoi a paysaneriei franceze (țărănimii), astăzi în Franța doi agricultori se sinucid (cifrele oficiale) zilnic datorită vieții imposibile în agricultură.

În acest context, se organizează astăzi în Franța o serie de rețele de rezistență, împotriva modelului agriculturii industriale promovat de către marea agricultură industrială chimizată și poluantă europeană.

Ideea de bază de la care se pleacă, este construirea unui model socio/economic alternativ de agricultură care să se sprijine pe familie ca nucleu socioeconomic, pe modelul arhicunoscut al agriculturii familiale franceze, dar care astăzi a căzut în capcana creșterii continue a mărimii fermelor, fenomen ce se poate observa la o scară industrială și în România.

Un astfel de model alternativ în sectorul de cereale realizat de CNDSF (Confederația Națională de Apărare a Semințelor produse în Fermă- http://www.semences-fermieres.org/) constă în relizarea unei ferme de 15-20 ha în loc de 200-300 de ha, cu același nivel de venit net, dar integrând obligatoriu o moară și brutărie în agricultură ecologică realizată cu soiuri și populații locale de grâu.

În domeniul horticulturii (și în special în pomicultură și legumicultură) cel mai bun exemplu este cel al Fundației TERRE de LIENShttps://terredeliens.org/), ce reinventează țărani în jurul marilor orașe din Franța, cumpărând ferme zootehnice, ce nu rezistă presiunii imobiliare și transformându-le în ferme legumicole respectiv pomicole ecologice de 2-5 ha, ce distribuie alimente direct la consumatori prin sisteme gen ASAT (https://web.facebook.com/AsociatiaASAT/?_rdc=1&_rdr) sau Coș Țărănesc.

Tere de Liens cumpără și restructurează ferme (cu 57 de milioane de euro anual) pe care apoi le concesionează pe 9, 18 sau 27 de ani unor tineri orășeni în mod preponderent, ce vor să devină țărani o perioadă de timp (minim 9 ani cât prevede legisația franceză, arendarea unei parcele de pământ).

În acest context împreună cu Fundația Dignitas (http://www.fundatiadignitas.ro/) din București, l-am invitat vineri 4 august 2017, pe un prieten de familie, (Rene Becker, căsătorit cu o româncă/aromâncă , Ruxandra Boroș din București)  unul dintre membrii fondatori ai Fundației Terre de Liens (Legăturile pământului)  pentru o dezbatere pe tema pământului ca resursă fundamentală pentru dezvoltarea durabilă a unei țări. Întâlnirea s-a vrut un prim pas în inițierea unei colaborări cu entități publice și private pentru adaptarea unui model de succes la realitatea românească .

Fundația Terre de Liens s-a născut in 2003, ca parte din ceea ce în Franța se numește Economie Socială și Solidară, din convergența mai multor mișcări care vizează educația, agricultura organică și biodinamică, finanțarea etică, solidaritatea economică și dezvoltarea rurală. A implementat noi instrumente și mecanisme pentru oprirea pierderii de teren agricol, facilitarea accesului la terenurile agricole pentru tinerii fermieri și susținerea transferului pământului între generații. structurile Terre de liens informează publicul cu privire la situația terenurilor și problemele agricole, introduce problematica pământului în dinamica vieții publice și a comunităților locale, informează, consiliază și pune la dispoziție instrumente pentru a încuraja și a facilita acțiunea decidenților publici în acest domeniu. Fundația Terre de Liens a inițiat un apel și la nivelul UE pentru protejarea terenurilor agricole: inițiativa cetățenească People4Soil. (https://www.people4soil.eu/en) la care puteți participa prin propria semnătură pentru oprirea fenomenelor distructive gen landgrabing, greegrabing, poluare, scoatere din circuit agricol, etc…

Acțiunea noastră principală implică achiziționarea de terenuri și ferme care sunt in pericol de a intra pe piața speculativă, asigurarea menținerii lor pe termen lung în vocația lor agricolă și pregatirea lor pentru primirea de noi țărani cu practici agricole care respectă solul și mediul. spune situl Fundației.

Terre de liens și-a structurat intervenția de gestiune funciară și de reinventare de țărani prin 3 structuri juridice:

  • Asociația Terre de Liens care face lobby;
  • Fundația Terre de Liens (de utilitate publică), ce adună fonduri private și publice;
  • Funciara Terre de Liens (societate în comandită simplă pe acțiuni) cu 14 000 de acționari (o acțiune costă 100 de euro) ce cumpără, restructurează ferme și reinventează țărani (Ex. definiție țăran francez, după Terre de Liens:  un individ capabil cu familia sa,  să gestioneze tehnic, financiar, fiscal, juridic, cultural, patrimonial,  o fermă agricolă, fiind filosof, paznic, tractorist, culegător, mullgător, comerciant,  director, economist, om politic,  etc.. în același timp);

Cum, vom ajunge în situația Franței în 2020, cînd actuala clasă politică  iresponsabilă (votată de un popor responsabil ?) va trimite în istorie ultimul din cei 900 000 de mii de țărani români, vă lansez dragi români o întrebare provocatoare:

  • Suntem oare noi capabili noi românii, de o acțiune de solidaritate  la scară națională cu sufletul și pământul acestui neam, construind o structură similară  ( Fundație de utilitate publică, alimentată de 2 % din impozitul pe venit respectiv 20 % din impozitul pe profit ) care să-și poată propune salvarea a măcar 1 milion de ferme familiale de subzistență și a 1 milion de ferme familiale comerciale?

Dacă nu suntem capabili de acestă acțiune de solidaritate, ne merităm soarta ca neam, ne vom vinde ultimul petec de pământ în anii ce vin și vom dispărea în istorie.

Neamurile nu sunt veșnice, sunt trecătoare, se nasc și mor precum civilizațiile. În acest moment generația noastră de români neaoși (mândri că sunt români în campanii electorale) este responsabilă în fața strămoșilor, pentru distrugerea sub ochii ei nepăsători a ultimei civilizații rurale vii din Europa.

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here