Mesaj pentru țăranii români: Dacă nu reveniți de urgență la organizarea de nunți tradiționale, veți dispărea ca grup social în următorii 10 ani!

0
8603
views
Sursă:tarancaurbana.ro

Civilizațiile rurale se nasc și mor, deși noi românii muritori de rând, ne comportăm ca și cum ele ar fi veșnice. Satul românesc este pe moarte trâindu-și ultimile clipe fără măcar să fie conștient de asta. În țările vest europene acest lucru s-a întâmplat în ultimii 60-70 ani ani iar unii dintre români, sunt tentați să vadă în asta o formă de progres.

Tradiția ca stâlp de rezistență a satului în fața globalizării este hulită deopotrivă de comuniști (deghizați astăzi în neomarxiști liberali ca noua filozofie a marxismului cultural) respectiv de capitaliștii veritabili neoliberali. Dacă pe comuniști i-am înteles că au urât tradiția ca formă de rezistență a țăranului român împotriva colectivizării (și implicit ca formă de conservare a pământului), ura capitalistului împotriva țăranului și a tradiției se manifestă la fel, ca acoperire pentru furtul (legal sau ilegal)  al pământului acestuia prin tehnici mai sofisticate (Fermier activ, Cod silvic modificat în interesul acestora; legea pajiștilor , etc…).

În atari condiții, satul românesc și-a pierdut elementele de forță care constituiau odinioară mecanismele de rezistență și conservare a ultimei civilizații rurale din Europa. La ce ar mai folosi conservarea unei astfel de lumi țărănești se întreabă unii, când ea este sinonimă cu fenomene paseiste. Un răspuns posibil se poate vedea astăzi în țările vest europene, care în ultimii 2 ani sunt răvășite complet de valul islamic, în fața căruia rezistă cu greu doar acele regiuni care au conservat cel mai bine tradiția țărănească și spiritul de rezistență în fața furtunii (Corsica, Sardinia, Andaluzia).

Revenind la satul românesc ce se găsește în profundă agonie socială, cu reperele fundamentale pierdute sau dezechilibrate, în acest articol vom încerca să construim o fotografie culturală,  socială și economică a uneia dintre soluțiile salvatoare ale acestuia și anume nunta țărănească tradițională.

Nunta țărănească  a avut dintotdeauna multiple dimensiuni de natură, economică, socială și culturală pentru țăranul român:

Cum poate nunta tradițională țărănească să reprezinte o soluție economică salvatoare pentru satul românesc?

  • Se pot face economii mari financiare prin îmbrăcămintea tradițională ce trebuie scoasă din lăzile de zestre sau relansând afaceri de artizanat tradițional în satul românesc;
  • Se pot face economii mari financiare prin creșterea vițeilor, porcilor, păsărilor necesari pentru furnizarea cărnii de pe masa nuntașilor (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu carne chimizată din supermarket);
  • Se pot face economii mari financiare prin furnizarea de brânzeturi din producția proprie;
  • Se pot face economii mari financiare prin cultivarea de cereale pentru pâinea de pe masa nuntașilor (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu pâine chimizată din supermarket);
  • Se pot face economii mari financiare prin cultivarea de plante și arbori ornamentali specifici (Buxus, etc…) pentru împodobirea steagului, caselor mirilor și a căminului cultural;
  • Se pot face economii mari financiare prin furnizarea de ulei și oțet din producția proprie;
  • Se pot face economii mari financiare prin cultivarea de legume (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu legume chimizate din supermarket);
  • Se pot face economii mari financiare prin furnizarea de siropuri și sucuri din producția proprie;
  • Se pot face economii mari financiare prin utilizarea caleștilor proprii (pentru cei ce au conservat aceste atelaje);
  • Se pot face economii mari financiare prin producția proprie de țuică (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu țuică botezată din supermarket);
  • Se pot face economii mari financiare prin furnizarea de murături din producția proprie;
  • Se pot face economii mari financiare prin producția vinului propriu (evitându-se îmbolnăvirea nuntașilor cu vin chimizat botezat din supermarket);
  • Se pot face economii mari financiare prin realizarea nunții în căminul cultural sau corturi de evenimente;
  • Se pot crea venituri mari prin invitarea de turiști la aceste evenimente;
  • Prin revenirea la întrajutorare se pot face economii importante la construcția caselor tinerilor căsătoriți;
  • Se revine la utilizarea calului în gospodării element esențial în echilibrul economic al unei ferme țărănești (tendință observată astăzi în regiuni viticole celebre precum Bordeaux din Franța sau Barolo din Italia);

Cum poate nunta tradițională țărănească să reprezinte o soluție socială salvatoare pentru satul românesc?

  • Nunta țărănească tradițională poate reprezenta baza reconstruirii de entități economice și sociale în satul românesc (noi familii ce se așează în sat);
  • Nunta țărănească tradițională poate reprezenta baza reconstrucției unei coeziuni sociale într-o societate din ce în ce mai divizată (întrajutorare cu ouă, păsări, etc…);
  • Nunta țărănească tradițională poate reprezenta baza revenirii în țară a milioane de români plecați în bejenie prin țări străine;
  • Se reconstruiesc activități socio economice din jurul cuptorului de pâine;
  • Se revine la producția de poame uscte din jurul bujdeiului ca o formă de socializare;
  • Se revine la organizarea socială a stânei ca formă de socializare și echilibru în lumea satului;
  • Se revine la o socializare necesară din jurul culesului viei și a preparării vinului;
  • Se revine la o socializare necesară în jurul culesului fructelor și a preparării țuicii;
  • Se revine la o socializare necesară în jurul recoltei cerealelor (grâu, porumb);
  • Se relansează o creștere a natalității în satul românesc (vezi cazul țăranului miri francez sau german care își jură la nuntă că vor face cel puțin 3 copiii);

Cum poate nunta tradițională țărănească să reprezinte o soluție culturală (cuplarea nunții cu evenimente agroculturale)  salvatoare pentru satul românesc?

  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Măsurișul;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Dragobetele;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Sânzienele;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Tânjeaua;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum plecarea oilor în munte de Sfântul Gheorghe;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum coborârea oilor din munte de Sfântul Dumitru;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Festivalul Strugurilor;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Festivalul Cireșelor;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Festivalul Verzei;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Festivalul Țuicii;
  • Se pot astfel relansa evenimente agroculturale precum Festivalul Cartofului;

Acest articol l-am scris ca semn de muțumire pentru eforturile unui bun prieten din Irlanda pentru conservarea satului maramureșan. Pregătim astfel participarea familiei mele mîine 30 iulie la o nuntă tradițională în Țara Lăpușului (Groșii Țibleșului) organizată de un prieten irlandez Peter Hurleyhttps://web.facebook.com/profile.php?id=100009447063753&fref=ts), în cadrul Festivalului Satele Unite ale Maramureșului (http://www.defileul-lapusului.ro/n/satele-unite-ale-maramuresului-festival-fara-frontiere).

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here