Ce caută oaia valahă (oaia dacică) pe Coasta de Azur (Regiunea Provence) din sudul Franței ?

0
13449
views
Sursa:agrointel.ro

Atunci când cauți să înțelegi istoria unui popor cum este al nostru peste care au trecut toate popoarele migratoare din Asia, te întrebi dacă a mai rămas vre-o dovadă a dăinuirii tale pe aceste meleaguri carpatine. Te poți întreba în același timp ce-au făcut strămoșii tăi în fața acestor invazii cu averea lor mobilă (oile) de pe acele vremuri. Având această pasiune legată de oierit, pașii familiei mele calcă de cățiva ani buni prin Europa pe urmele oierior valahi de odinioară.

Acum 3 ani am ajuns în regiunea Provence din sudul Franței unde am rămas tare mirat să întâlnesc o oaie curioasă ca formă și denumire și anume Oaia Valahă sau Oaia Dacică ( Oaia Bănățeană de pe la noi, sau Oaia cu coarne de tirbușon cum i se mai spune; sau oaia Raka din Slovenia, Oaia Rațca cum îi spun în Ungaria).

Vorbim de o oaie bănățeană tare plimbăreață în istorie dacă a ajuns la bronzat pe Coasta de azur din Delta Camarque din Provence o regiune care pentru noi înseamnă lanuri de lavandă și plăji însorite.

Ei bine, cred că de acum înainte ar trebui să căutăm mai multe prin această regiune franceză și în special vom studia în anii care vin, urmele oierilor vlahi de prin Carpați iubitori de tranhumanță în istorie.

Formula AS a creat această deschidere din punct de vedere jurnalistic (http://www.formula-as.ro/2015/1151/societate-37/urme-vlahesti-in-provence-ciobanii-din-sudul-frantei-18745), iar noi oamenii de meserie specifică vom continua demersul din punct de vedere agronomic.

Prima abordare pe care am avut-o legată de Oaia Valahă, a fost să ne documentăm despre istoria ei pe plaiuri bănățene și cum a ajuns să cucerească plajele din Provence. Prima informație ne-o dă Ștefan Pușcașu, doctorand de la USAMV București care a studiat-o din punct de vedere istoric (http://www.formula-as.ro/2009/865/mica-enciclopedie-as-27/fabuloasa-poveste-a-oilor-romanesti-11015). Cea mai completă informație în schimb ne-o dă Profesorul Drăgănescu care a studiat atent treseele oii dacice din Banat până în Elveția, Italia respectiv Franța.

Așa ajungem la povestea celui mai mare traseu al Transhumanței din Europa de astăzi (480 de km) ce se numește în franceză ROUTO – http://www.larouto.eu/(Drumul) ce pleacă din Delta Camarque din Provence și trece prin Podișul Valah (Col de Valasque) în Piemontul Italian și apoi în Elveția în Vale de Aosta. Parcurgând acest traseu pe drumul invaziei Italiei de către Napoleon, dai de o mare sărbătoare curioasă la Pontebernardo (Festa del Tarluc- Sărbătoarea Târlei sau Sărbătoarea Târlitului). Dai de urme în piatră săpate de cele mai vechi familii de oieri vlahi de la începutul secolului pe care îi cheamă Brună Marius, un nume cam de pe acia cum spun bănățenii sau De acia (D Acia -cu sau fără apostrof când pronunțați).

Pe un strănepot de al lui Marius Brună oierul provencal l-ați văzut în multe filme franțuzești(http://www.allocine.fr/personne/fichepersonne_gen_cpersonne=155933.html) precum Comisarul Valence,  Învățătorul, etc…

Dacă încercăm să documentăm prezența unor nume de oieri români în sudul Franței și nu numai, vom vedea prezența lor sistematică de multe secole în Provence pentru familii precum BRUNĂ (http://www.geneanet.org/genealogie/fr/bruna.html), NOVAC (http://www.geneanet.org/genealogie/fr/novak.html), NACU, nume de oier aromân ce  a dat drept cadou multe tablouri la Palatul Trianon de la Versailles  (http://www.geneanet.org/genealogie/fr/nacu.html), SINA (https://www.filae.com/nom-de-famille/SINA.html), nume de oier aromân ce a dat cadou Ungariei Podul cu Lanțuri  din Budapesta, DUMBA (https://www.filae.com/v4/genealogie/lastnames.mvc/LastnameDetails?name=Dumba) nume de oier bancher aromân din Viena care a dat cadou Austriei celebra Operă din Viena sau care a finanțat valsul Dunărea Albastră (Valsul ”Dunărea Albastră” s-a născut pe strada Prater 54, unde Johann Strauss Fiul  a creat ”Pe malul Dunării Albastre”,  ce a devenit imnul neoficial al Vienei).

Putem continua cu un oier aromân BELU (Belio- https://www.filae.com/nom-de-famille/Belio.html) dintr-o mare familie de oieri moscopoleni ce a lăsat cadou la București un Cimitir (Cimitirul Belu) iar prin Paris un cadou excepțional (300 de tablouri de  Renoir, Rodin, etc… ) reprezentat de cea mai mare colecție de pictură impresionistă franceză (- http://www.certitudinea.ro/articole/istorie/view/bellu-istoria-unei-familii-cu-nume-de-cimitirMuzeul Marmottan) evaluată astăzi la peste 100 de milioane de euro.

Lista de nume de oieri români și aromâni ce au ajuns acum câteva secole prin Franța, poate continua cu Familia ARNĂUTU (un urmaș, Maria ARNĂUTU este europarlamentar francez de Nisa la Bruxelles), CARA, FIȚ (FIȚIU, FITZ), PETRU, AVRAM, GHEORGHE, IONESCU, PETRESCU, și multe, multe altele.

Vâzând această listă impresionante de nume de pe la noi prin plajele însorite ale Coastei de Azur, poate înțelegem mai bine povestea pașilor oii valahe sau dacice din Provence.

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here