Ne plângem de sărăcie dar stăm pe bogăție: Țăranii de la munte, pierd anual cel puțin 5 milliarde de euro anual, pentru că nu știu să vândă alicamente (alimente terapeutice)!

0
3840
views
Sursă:romanianoastra.info

România este campionul european absolut la biodiversitatea de pe pajiștile montane, adică la numărul de specii din flora sălbatică de pe pășunile și fănețele montane. Dacă media numărului de specii medicinale din flora sălbatică de pe o pajiște franceză sau germană este în jur de 10 specii, în România pajiștea montană ajunge să inventarieze în medie cca. 100 de specii cu valoare medicinală, iar anumite pajiști ajung chiar la 250 de specii.

Acest dar dat de Dumnezeu, nu este valorificat de către România din prostie, ignoranță sau necunoaștere a tendințelor de piață ale consumatorilor europeni. Într-o economie agroalimentară europeană dominată de alimentația fast-food, care generează o multitudine de boli precum diabet, boli cardiovasculare, cancer, etc.. în ultimii 25 de ani se dezvoltă o piață specifică pentru alimente terapeutice, botezate agronomic sub expresia de alimente funcționale sau în limbaj popular ca alicamente (o combinație între termenul de aliment și medicament).

Asta însemnă că s-a conturat pe piață un segment de consumatori bolnavi, la care medicul le indică un consum specific de alimente pentru boala pe care o au. Acest segment de consumatori este din ce în ce mai ridicat, pe măsura expansiunii mâncării agroindustriale chimizate în farfuria consumatorilor europeni.

Cum ori și ce extremă, atrage o altă extremă, această alimentație fast-food a creat prima reacție numită slow-food. În acest moment, se conturează o altă extremă la consumul de alimente fast-food și anume fenomenul alimentar pe care eu îl botez terapeutic-food, în care consumatorii (bogați sau săraci) bolnavi, aleg să consume alimente funcționale cu rol terapeutic. Aceste alimente au la baza amestecul dintre materia primă necesară pentru realizarea unui aliment și plante medicinale din flora salbatică.

La un potențial de export de minim circa 500 000 tone de alimente montane, pe un preț mediu de 10 euro/kg,  României i se scurg printre degete cca. 5 miliarde de euro anual. La o medie de 5 tone de alimente/familie, asta înseamnă ca exemplu că 100 000 de familii de țărani din zona montană (din cele 800 000 de familii)  ar putea avea un venit net de 25 000 euro anual (50 000 euro brut anual), ceea ce însemnă un venit decent de 2000 euro/lună de familie.

Pentru acest vis de 1000 de euro pe membru de familie, au părăsit Munții Carpați peste 1 milion de țărani, care au plecat in bejenie fie în orașe prin țară, fie în țări străine. Nu vreau să mă gândesc ce pierdere pentru țară ar însemna ca 200 000 de familii de țărani, sau 300 000 de familii, sau chiar mai multe, să treacă la acest model de afacere de alicamente. Poate că în ceasul cel din urmă guvernanții acestei țări vor citi acest articol și vor pune pe hârtie o astfel de strategie de dezvoltare agroalimentară a muntelui) în proiectul de minimis ce se pregătește în sfârșit pentru zona montană.

Ce tip de brânzeturi-alicamente (montane, ecologice, tradiționale) ar putea să producă țăranii de la munte?

  • Brânză antidiabet (afine, cătină, frunze de nuc, frunze de anghinare, rădăcină de brusture, frunzele de salvie, ceapă, morcovi, păpădie, țelină, usturoi);
  • Brânză antihipertensiune (vâsc, talpa gâştei, saschiu, usturoi, troscot, tarhon, sunătoare, roiniţă, păducel, traista ciobanului, talpa gâştei);
  • Brânză anti cancer (drăgaică  (Galium mollugo); limba-boului (Anchusa officinalis), rostopască sau Darul cerului (Chelidonium majus); coajă de ulm (Ulmus); salvie (Salvia oficinalis); năprasnic (Geranium robertianum); mușețel; armurariu; sclipet (Sanguinaria canadensis); ghimpe (Ruscus aculeatus); Berberis (Podophyllum peltanum); chiara pisicii (Uncaria tormentosa); Echinaceea; gențiană; ciulinul laptelui, măcrișul oii, pelin; mărul lupului;
  •  Brânză cu cătină (boli de ficat, avitaminoze, pojar, urticarii);
  •  Brânză cu afine (diabet, vedere, afecțiuni urinare, diaree, enterită, dizenterie, putrefacție intestinală, boli buco-faringiene, coronariene, cancere);
  •  Brânză cu mărul lupului (ulcer gastro-duodenal, ulcer varicos, pancreatită, hemoroizi, căderea părului, peladă, slăbirea organismului, viermi intestinali, giardia, colită, dispepsie, constipaţie, dureri de gât, stări depresive, nelinişte, insomnii, acnee, candidoze şi herpes bucal, anexite violente, fibromul uterin, ulceraţii uterine, chisturi ovariene, cancer uterin, cirozele, bolile sistemului nervos, noduli hormonali şi ganglionari, infecţiile externe grave, arsuri, muşcături, răni deschise);
  •  Brânză cu brusture ( abcese, acnee, bronsita, afecțiuni ale intestinelor, ale ficatului, ale căilor urinare, diabet, celulită, gută, gripă, febră, laringită, herpes, cancer al pielii, hemoroizi, dermatoze, reumatism, calculi renali, constipație, obezitate, cistită);
  •  Brânză cu cimbrișor (tuse spastică, convulsivă şi astmatică, reumatism, alcoolism, stimuleaza ciclul lunar; secreţia de lapte la femeile care alăptează);
  •  Brânză cu zmeură de pădure (tonic, stomahic, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, febrifug, astenii, anemii, afecțiuni renale, hepatice, litiaze biliare, reumatism, gută, constipație, dispepsii de putrefacție, gastrită hiperacidă, ulcer, colită, ciroză, febră, hipertensiune, ateroscleroză, amigdalită, dermatoze, stomatite, insuficiența transpiratiei; cancer de piele, hipertensiune, diabet ( este admisaă diabeticilor, datorită faptului că zaharurile sunt constituite mai mult din levuloză);
  •  Brânză cu mure de pădure (răceli, afecţiuni infecţioase însoţite de febră, cancer la sân şi de col uterin, cancer al cavităţii bucale, constipaţie , arsuri gastrice, ulcer gastro-duodenal , candidoză digestivă , alergie , ciclu men­stru­al neregulat, dureros ori cu hemoragie a­bundentă, degenerescenţă maculară, îmbătrânire prematură, avitaminoză C);
  •  Brânză cu merișoare (inflamaţii urogenitale -cistite acute şi cronice, uretrită, leucoree, pielonefrită), reduce mirosul urinei, incontinenţă urinară, carii dentare, gripă, guturai;

Din punct de vedere tehnic această producție presupune colectarea, uscarea, măcinarea de plante medicinale și amestecarea acestora cu brânză în primele etape ale procesului de fabricație. Această practică este întâlnită în toate țările europene, pe fondul conștientizării consumatorilor europeni de flagelul bolilor generat de alimentație și nu numai. Din păcate țăranul român nu a conștientizat această oportunitate uriașă pe care o are, iar Ministerul Agriculturii nici măcar atât.

Dacă țăranul de la munte ar face și o brânză identitară (cu simboluri străvechi ca foarea vieții din imagine-cultul solar) ca frații lor oierii vlahi din Carpații nordici din Polonia (plecați de secole din Transilvania, Bucovina, etc…), atunci ar avea o șansă decentă să trăiască în continuare în Munții Carpați.

După cum spunea J.J.Rousseau…

„Trenul dezvoltării trece pe lângă o națiune o dată la 100 de ani. Dacă națiunea are înțelepciune se urcă în tren,

  • dacă nu….

– mai așteaptă o sută de ani….”

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here