Domnul dă, dar nu pune și în traistă: Cum pierd țăranii din Pietroasa (Bh) într-o vară peste 3 milioane de euro ?

0
1279
views
Sursă:ghiduri-turistice.info
Când zeci de mii de turiști ce merg lunar la Peștera Urșilor nu găsesc cazare și masă tradițională în casele țărănești din comuna Pietroasa (Bihor) se numește Paradox Bihorean (te plângi de sărăcie deși stai pe bogăție).
Trăim într-o țară a paradoxurilor economice, în care țăranul român este tentat zilnic să preia un comportament de bocitoare, la câte necazuri îi pune în cârcă guvernul.  
Dar, se pare că necazurile vin și din altă direcție și anume aceea a unei neputințe cronice, de a înțelege miile de oportunități care trec pe 4 roți pe lângă casa lor, fără ca ei să perceapă acest lucru, darămite să mai și acționeze.
Vom lua în acest articol, cazul Comunei Pietroasa din Bihor, prin care trec lunar, în sezon minim 20 000 de turiști către peșterile din zonă (ex. Peștera Urșilor). Acest potop de oameni care vin în concediu, au nevoie de cel puțin două lucruri esențiale și anume casă și masă tradițională, pe care nu le pot găsi la țărani în comunele bihorene (și nu numai). Din păcate, majoritatea țăranilor din Pietroasa și din comunele limitrofe, nu sunt pregătiți pentru acest fenomen turistic și nici nu îi înțeleg rostul economic.
Astăzi, turiștii se înghesuie pe la pensiunile din zonă, unde primesc de regulă o alimentație fast food de proastă calitate. De asemenea, mâncarea oferită de către comercianții din afara comunei la terase, este una industrială (materie primă din (supermarket) .
Sigur că este de apreciat faptul ca circa 10 familii de țărani s-au autorizat deja în regim de Zimmer frei, dar acest lucru nu este evident suficient, câtă vreme legal ei nu pot pune în farfuria clientului mâncare decât la micul dejun. Pentru a servi mâncare și la amiază și la cină, ar trebui să fie autorizați în regim de pensiune agroturistica sau turistică, ceea ce nu prea este cazul. Toată această situație se întâmplă dintr-o lipsa majoră de abilitate de afaceri, care să pună în valoare bucătăria țărăncii prin gastronomia seculară bihoreană.
 
Oare câți ani trebuie să mai treacă, până când țăranul român din astfel de comune cu trafic turistic să iasă din hibernare ca ursul și să înțeleagă, ca ar putea duce o existență liniștită și decentă dacă ar deschide larg porțile și ar oferi turiștilor,  legal, casă și masă.
De ce oare, nu știu țăranii sa-și certifice ecologic fermele, tradițional sau montan produsele din fermă, numai cel de sus poate ști. Cert este ca avem de a face în Pietroasa, cu doua lumi paralele care nu prea se intersectează și anume lumea jucătorilor în turism, de regulă non agricultori și lumea țăranilor, ce coexistă pe același teritoriu fără să se înțeleagă una pe alta.
Domnul dă, dar nu poate băga și în traistă, este o vorba țărănească de duh, care se potrivește bine în aceste comune bihorene, în care Domnul a creat adevărate minuni ale naturii (peșteri) dar pe care țăranul din zonă nu le-a integrat în viața lui din punct de vedere economic. Unei astfel de comune în care Domnul a creat perle naturale, mai este nevoie doar de un singur ingredient pentru a crea Raiul pe pământ și anume țăranul.
Țăranul există fizic, dar plutește din punct de vedere economic peste acest paradis natural (Ponor, Padiș, peste o mie de peșteri în comunele limitrofe). Când se va opri din levitație și ar coborî cu picioarele pe pământ, ar putea descoperi că economic, copii lui nu ar mai trebui să fie slugă la străini în oraș sau peste hotare, că la bătrânețe s-ar putea rezema pe copii lui, ceea ce nu este cazul astăzi.
 
În ce constă revoluția mentală și fizica pe care trebuie sa o parcurgă astfel de localități românești?
–  într-o depășire a paradigmei țărănești de a produce materie brută înspre o paradigmă a procesării și vânzării de alimente;
– într-o amenajare (legală sanitar veterinară) în curte a unui spațiu de comercializare alimente procesate, pe bază de carne, brânză  sau legume;
– într-o amenajare a unui spațiu de 50-70 m 2  ca atelier de procesare (sanitar veterinară pe ord. 111 ANSVSA);
-într-o autorizare turistică a casei în care locuiește familia țăranului în regim de camere de închiriat (cca. 100 euro costul autorizării provizorii pentru Zimmer frei);
Câți bani trec pe lângă țăranii din Pietroasa pe sezon de vară?
– Pe lângă cazare și masă, care la 20 000 de turiști lunar se ridică la circa 200 000 euro (minim 600 000 euro pe sezonul estival), țăranii din zona mai pierd încă pe atâta, pentru faptul ca nu oferă servicii agroturistice și agro culturale specifice zonei (festivalurile recoltei, clacă, șezătoare, etc….);
– Dacă acest flux turistic ar fi menținut în zona doar 3 zile (V.S.D). am putea vorbi de o  biată bagatelă de cca. 3 milioane de euro, ce ar permite ca cca. 120 de familii de țărani să aibă un venit anual de 25 000 euro (1000 euro net pe lună) făcuți în 3-4 luni în sezonul cald;
– Tot acest paradox se întâmplă într-o comună montana în care din subvenții de la APIA, intră minim 500 000 de euro anual. sumă pe care țăranii îi orientează din nevoi multiple evident în consum de briz brizuri chimizate de la oraș în loc să îi orienteze către câteva investiții de mai sus.
– Când vezi un astfel de paradox te întrebi de unde să începi să tragi de fir, ca acest ghem al neputinței să se răsfire, încât protagoniștii acestui spectacol amar, să-și asume fiecare condiția umana pentru care cel de sus i-a lăsat pe pământ.
 
Ce ar trebui să înțeleagă locuitorii și vizitatorii unei astfel de comune turistice?
 
– Turiștii ar trebui să priceapă, că au o mare responsabilitate socială pentru familia lor de a chestiona în mod serios patronii de pensiuni ce le pun în farfuria copiilor o mâncare chimizată fast food;
– Țăranii ar trebui să priceapă că lumea se mișca și fără de ei și că dacă nu intră în horă, îi așteaptă lavița istoriei;
– Primarii și intelectualii satului (preot, învățător, bibliotecar) ar trebui să priceapă că dacă nu iau taurul de coarne, în maxim 10-20 ani devin șomeri, pentru că lumea pe care astăzi o păstoresc se pregătește de îngropăciune;

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here