De ce nu mai au gustul de odinioară, roșiile pe care le mâncăm ?

1
3203
views
Sursă:cunoaștelumea.ro

Mulți dintre români mă întreabă de ce nu mai au gustul de altădată, roșiile din piață sau de la magazin.

Alții, nici măcar nu se mai întreabă ci continuă să consume roșii cu gust artificial, obișnuindu-și papilele gustative la noua mâncare a viitorului. 

Mulți, nici măcar nu le pasă ceea ce mănâncă, uitând expresia celebră  că ești ceea ce mănânci.

Alții, sunt iubitori de istorie egipteană veche și vor să ajungă să-și conserve prețiosul corp sub formă de mumie.

Ce s-a putut oare întâmpla ca în decurs de numai 27 de ani, încât să dispară soiurile românești cu gust?

  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) investește 480 de milioane de euro până în 2020 ca să încurajeze soiurile străine (nici o protecție în acest program pentru soiurile românești);
  • Stațiunile de cercetare și producție de legume au fost aduse de către o clasă politică iresponsabilă în faliment (pentru a li se fura pământurile deținute în apropierea orașelor) cu două excepții notabile (SCDL Buzău și SCDL Vidra)peste 99 % din semințele de roșii ce se vând astăzi în magazine provin din soiuri străine și în special olandeze;
  • Peste 99 % din roșiile pe care le mănâncă românii provin din exterior (Olanda, Spania, Italia, Turcia, Iordania, etc…
  • peste 90 % dintre românii orășeni nu se mai aprovizionează de la țărani din sate sau piețe, fiind orbiți de magia noi religii numită supermarket;
  • Peste 90 % dintre țărani, nu își mai produc propriile legume; 
  • Peste 99 % dintre furnizorii de roșii sunt foști studenți în România cu origine în țările din Golf;
  • Soiurile străine (în special cele olandeze datorită lipsei de pământ pe orizontala țării) de roșii (și nu numai) sunt construite genetic pe principiul productivității (și nu al calității: vezi gust, savoare, etc…);

În ce experiment de inginerie socială (uniformizare a gândirii) ne integrăm inconștienți când mâncăm aceste roșii?

  • Roșii cu rezistența mare la transport de mii de km (pulpă groasă de minim un cm);
  • Roși cu mare uniformitate;
  • Roșii de culoare roșie cât mai intensă, datorită impactului emoțional al aceste culori asupra emisferei drepte a creierului (aceeași ce generează și un vot politic de aceeași culoare);
  • Roșii de formă (cât mai rotundă) pentru a induce în populație un nivel de acceptabilitate ridicat al uniformizării (gândirii, produselor, serviciilor);
  • Roșii de mărime mică spre medie (în jur de 100 g);
  • Roșii cu grad ridicat de atașare al codiței (pentru acceptarea minciunii legată de prospețime chiar dacă acestea au fost culese de 1-6 luni);
  • Roșii număr de semințe (cât mai puține) rezultate din hibrizi (tehnologie pe care țăranii nu pot să o dețină, și care stă în proprietatea multinaționalelor);
  • Roșii cu suculență (cât mai redusă) ca să reziste mai ușor la transport și multiple manipulări în depozite internaționale intermediare;
  • Roșii cu miros de roșie cât mai redus, pentru pregătirea graduală a populației pentru o hrană cât mai artificială în viitor (controlată de câțiva indivizi de pe planetă);
  • Roșii fără gust (din același motiv ca mai sus);
  • Roșii cu rezistență la păstrare (cât mai mare , iar dacă se poate măcar 6 luni) pentru a putea sta luni de zile în supermarket fără să se strice (modificate genetic cu tehnologia long life-viață cât mai lungă (pentru roșii nu pentru oameni evident));
  • Roșii care cad de regulă examenul de palatabilitate (acceptarea consumului de către animale) datorită faptului că animalele au simțuri olfactive (și nu numai) mai puternice și nu acceptă ușor să mănânce roșii cu gust de cauciuc;
  • Roșii recoltate verzi, ce primesc un tratament pe bază de etilen înainte de recoltare, în timpul transportului sau cu câteva zile înainte de momentul vânzării;
  • Roșii ultra chimizate (10-25 de tratamente) cu un tratament săptămânal cu substanțe pe care multe țări le interzic (după care evacuează trenuri întregi de substanțe înspre țări de mâna a doua care încă nu le-au interzis) după mulți ani de la utilizare pe motiv cancerigen sau mutagen;
  • Roșii cu calitate nutrițională scăzută pentru celula umană (Vitamine, Enzime, proteine, etc..);
  • Roșii cu calitate vizuală ridicată (aspect comercial, formă, culoare, mărime);
  • Roșii cu calitate organoleptică extrem de redusă (gust, savoare, arome, uleiuri eterice, etc…);
  • Roșii fără calitate etică (produse în sisteme chimizate);
  • Roșii produse de regulă în sisteme de cultură artificială (fără sol) pe vată minerală (ex. Grodan) alimentate cu N.P.K. la nivel de perfuzii ca la bolnavii gravi din spital;

Ce se întâmplă ca răspuns la această situație în țări precum Franța, Germania, Austria, etc…?

  • Orășenii își transformă grădina de flori din fața casei (cei care au case sunt majoritari) în grădini de zarzavaturi (numărul de case din Londra care transformă grădinile de flori în grădini de legume reprezintă unul dintre marii indicatori ai crizei economice luați în calcul de către G 20);
  • Orășenii refuză să mai cumpere sămânță hibridă de roșii (dependență de furnizorul industrial de semințe) ca să-și poată lua semințe de la un an la altul din soiuri locale cu gust (vezi catalogul de la…..)
  • Țăranii legumicultori revin în masă la semințele de altădată datorită unei cereri din ce în ce mai ridicată de legume ecologice cu gustul de odinioară;
  • Orășenii se organizează în ONG-uri de consumatorii (50-100 de familii) ce își caută un grup de țărani legumicultori cu care semnează un abonament săptămânal de distribuție la domiciliul sau locul de muncă al consumatorilor (AMAP/Asociația de Menținere a unei Agriculturi Țărănești, CSA/Comunități ce Susțin Agricultorii, Coș Țărănesc, etc…);
  • Țăranii și orășenii aderă la bănci private de gene (semințe) unde fac schimb de soiuri de legume;

Ce se întâmplă pe acest subiect în România?

  • Sistemul AMAP a pătruns în România în 2007 la Timișoara (ASAT Timiș- http://asatromania.ro/);
  • Peste 15 inițiative locale mai sunt în România (Coșul Țăranului, Cutia cu legume, etc,, ) de regulă concentrate pe București;

Ce trebuie făcut de către românii responsabili?

  • Țăranii să revină la principiul autonomiei alimentare moștenit de la moși strămoși;
  • Orășenii să-și construiască sisteme de alimentație cât mai autonome (abonament cu țăranii; casă la țară) ca să reziste în vreme de pace, sau în vreme de criză (vezi Ucraina);

Fiindcă este duminică azi, la unii dintre români o să vă urăm în funcție de ce roșii veți mânca :

  • Poftă bună sau
  • Noroc bun;

Un ex legumicultor, pe 5000 m2 spații protejate,

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here