În timp ce în țară avem parte de război total împotriva familiei naturale, Franța și Germania hrănesc România din ferme țărănești familiale!

0
1423
views
Sursă:copiisimama.ro

În timp ce familia naturală este supusă în România la un asediu sistematic, din partea forțelor politice neo marxiste din partidele și ONG-urile cu agendă programată pe termen lung, asistăm paralel la o deturnare inteligentă a atacurilor de forță.

În timp ce noi suntem conturnați să privim atacurile la familie pe linie culturală, băieții marxiști deștepți, lucrează din greu la destructurarea proprietății rurale românești (terenuri agricole, păduri, pășuni, apă, resurse ale subsolului, etc…), care să fragilizeze complet familia;

În fapt, la o analiză profundă, atacul filozofic asupra familiei naturale este doar vârful aisbergului socialismului progresist care cangrenează elita României. Partea nevăzută a războiului se joacă pe tărâm economic, și în special în zona centurii de rezistență a neamului și anume familia țărănească, care este zdruncinată din temelii, în ultimii 10 ani preponderent.

Guvernele noastre cu agendă ultra progresistă (familia țărănească reprezintă pentru această ideologie dușmanul de moarte și trebuie distrusă spiritual și material) au dizlocat structural economic  în ultimii 10 ani (în mod conștient sau inconștient ) cca. 3,4 milioane de familii de țărani (9 milioane de români) care au fost blocați în dezvoltare economică de la ferma de subzistență la ferma comercială. În următorii 4 ani și-au propus să mai destructureze (economic, social și cultural) încă 700 000 de familii țărănești (cca.2,1 milioane de români). În total sunt pe cale de a fi destructurate toate cele 4,3 milioane de ferme familiale țărănești, și toate acestea în maxim 15 ani (10 scurși plus următorii 5).

Care sunt țintele și implicațiile acestui atac sistematic la baza structurii economice a mediului rural din România?

  • Fragilizarea rentabilității fermei prin despărțirea părinților de copiii (prin alungarea în bejenie a peste 4 milioane de români) reușindu-se astfel destructurarea familiei lărgite, și creșterea șanselor de eșec economic;
  • Transformarea țăranului român din campion european la proprietate la campion european la numărul de țărani fără pământ;
  • Acapararea  pământului (și a resurselor solului și subsolului aferente) deținut în proprietate de cei 4,3 milioane de familii țărani români (cca 14 milioane de ha). În acest moment s-a ajuns la furtul (legal sau cvasi legal) a peste 6 milioane de ha în 27 de ani;
  • Fragilizarea economică a zeci de mii de familii de tineri agricultori ce accesează măsuri de finanțare prin PNDR, în care forma juridică a solicitantului vizează doar unul din membrii familiei;
  • Aruncarea a sute de mii de copiii a românilor plecați peste hotare în grija bunicilor,  fragilizând ferma de subzistență gestionată de către acești, sau în grija serviciilor sociale;
  • Distrugerea oricărei șanse de formare a unei clase mijlocii în mediul rural din România, reducând la 0 șansele de competiție cu ferma familială europeană (germană, franceză, austriacă, maghiară, italiană, spaniolă, poloneză , etc…;
  • Distrugerea atașamentului țăranului față de pământ prin decuplarea restituirii pământului de mijloacele de producție confiscate de statul comunist la colectivizare;
  • Introducerea unei alimentații chimizate cu E-uri în satul românesc (pâine, carne, băuturi carbogazoase, brânzeturi din ulei de palmier, etc…) cu rol de slăbire a organismului uman în fașa bolii și cu rol de docilizare a populației prin agresiuni repetate;
  • Direcționarea finanțărilor europene către ferma industrială (sub 1% din numărul total de agricultori din România) care primesc peste 4 miliarde de euro din cei 8 miliarde din PNDR în detrimentul fermei familiale majoritare numeric; ;
  • Direcționarea subvențiilor APIA către ferma industrială (peste 8 miliarde de euro din cei 11, 7 miliarde de euro) în detrimentul fermei familiale majoritare numeric;
  • Opozabilitatea filozofică a tinerilor din România față de părinții lor țărani prin campanii mediatice și pe rețele sociale prin care este otrăvită imaginea muncii la țară și a noțiunii de țăran care este prohibită;

Cum este apărat caracterul economic, social și cultural al familiei țărănești din Germania și Franța?

  • Ferma familială țărănească  (în fermă muncesc doar membrii familiei și excepțional sezonieri) constituie peste 90 % din totalul fermelor comerciale ale acestor țări;
  • Ferma familială țărănească (țăran = bauer în Germania sau paysan în Franța) constituie coloana vertebrală filozofică a clasei mijlocii germane sau franceze);
  • Menținerea familiei ca nucleu generator de prosperitate și sănătate pentru Germania este vital și de aceea au gândit un mecanism de organizare socială seculară (rolul social, cultural și economic al fiecărui membru al familiei-vezi mai jos);
  • Prin structuri economice financiare la care familia este acționară (Franța: Credit agricol cu 41 de miliarde de euro buget anual; Groupama cu 42 de miliarde de euro; Presa agricolă națională-peste 100 de reviste profesionale sectoriale în care familia este acționară;)
  • Prin structuri organizatorice de politică agricolă: Camera Agricolă la care majoritatea populației agricole a Franței și Germaniei participă la vot și cu candidați în alegeri;
  • Prin structuri de înlocuire temporară a familiei țăranului pentru wekend și concediu, cu alte familii de țărani candidați la instalare;
  • Prin structuri cooperative economice (intra familiale și inter familiale) la peste 90 din schimburile de produse economice,
  • Prin structuri neguvernamentale familiale (Franța are peste 1000 000 de ong-uri formate mare parte din membrii unei familii);

Cum este structurată economic familia țăranului german și francez?

Funcțiile economice ale țărăncii în fermă:

  • țăranca se ocupă de gestiunea financiară a fermei;
  • țăranca se ocupă de gestiunea agro pensiunii;
  • țăranca se ocupă de vânzarea produselor din fermă;
  • țăranca se ocupă parțial de activitățile de procesare din fermă;

Funcțiile economice ale țăranului în fermă:

  • țăranul se ocupă de activitățile de producție materie primă și parțial de activitățile de procesare;
  • țăranul participă la schimburile de experiență profesionale;
  • țăranul se ocupă de relațiile cu lumea sindicală agricolă;
  • țăranul se ocupă cu relațiile cu camera agricolă (comunală, județeană, regională, națională);
  • țăranul preia de multe ori responsabilități politice (consilier local, județean sau regional, prefect, deputat, senator);
  • țăranul se ocupă de relațiile cu structurile economice în comun ale agricultorilor din zonă (cooperative de procesare, de aprovizionare, de distribuție, cercuri de mașini);
  • țăranul se ocupă de activitățile economico/culturale din fermă sau exterior; 
  • țăranul se ocupă de structurile de întrajutorare ale agricultorilor;

Funcțiile economice ale copiilor, părinților, bunicilor țăranilor în cazul familiilor lărgite:

  • tații și bunicii ajută țăranul în fermă pe zona de procesare;
  • mamele și bunicile ajută țăranca pe zona de procesare , gestiune a vânzării și în special a monitorizării străinilor din fermă (turiști, vecini);
  • copiii participă cu bunicii la activitățile din fermă în funcție de vârsta lor (supraveghere animale; fermă agro pedagogică ;

Ori și ce atac din partea dușmanului familiei naturale, este eliminat din fașă de către guvernele acestor țări europene prin evitarea fragilizării economice a economiei naționale. Dacă o verigă dispare din acest lanț familial, se rupe iremediabil lanțul valoric al economiei germane și franceze.

Ba mai mult, Franța și Germania asigură majoritatea alimentelor în România din ferme familiale (din 70 % alimente ce se importă din afară) după cheltuirea paradoxală a 20 de miliarde de euro în agricultura românească.

Să îndrăznești să spui ca Ministru al Agriculturii (în Germania sau Franța) că vei cheltui 20 de miliarde de euro ca să mănânci alimente românești, însemnă sinucidere politică imediată. Nu apuci mai mult de o oră înainte de a fi demis, repudiat public și scos definitiv din viața politică.

Curat patriotism luminat  „Moncher paysan francais”!

Curat patriotism  natural „Ma cherie paysane francaise”!

„Mon chapeau, pour la brave famille paysane allemande”!

Adio dragă familie țărănească românească!

 

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here