Barul și biserica, singurele locuri de socializare rămase în multe sate românești!

0
963
views
Sursă:7est.ro

Dacă vrei să știi cât mai are de trăit satul românesc este suficient să analizezi doi indicatori esențiali ai radiografiei rurale și anume barul și biserica. Ambii indicatori reprezintă astăzi locuri de pelerinaj pentru două lumi cu repere fundamental diferite.

Dacă la biserică vorbim de regulă de țărani mai în vârstă care socializează întâlnindu-se la biserică, la bar vorbim de regulă de o faună în genere mai tânără și fără de rost care își dau întâlnire zi de zi în acest loc al deșertăciunii.

Aceste două locuri de socializare rămase în satul românesc reprezintă imaginea sumbră a viitorului incert al satului românesc, ultimele două becuri sociale care se sting înainte de trecerea în neființă a multor sate din mediul rural.

Vorbim de două locuri de refugiu fizic și spiritual pentru cele două extreme sociale din satul românesc (oamenii de bine și oamenii răi). Câtă vreme satul românesc nu-ți reinventează alte locuri de socializare decât acestea două, evident că logica vremurilor va conduce la închiderea bisericii ca prim pas firesc (datorită vârstei enoriașilor) și apoi stingerea luminii la barul singurătății rurale.

Această stingere a satului este cunoscută în Europa în ultimii 60 de ani din Spania până în Portugalia, din Italia până în Franța, din Germania până în Danemarca pentru zeci de mii de localități urbane în care s-a petrecut un scenariu prezentat mai jos.

Ce locuri ale socializării au dispărut din satul românesc în ultimii 27 de ani?

  • a  dispărut terenul de fotbal, volei  unde fiecare sat avea de regulă o echipă locală care crea o animație săptămânală;
  • au dispărut terenurile de volei și handbal din anumite sate, locuri predilecte de socializare;
  • a dispărut școala din sute de sate de sate și cătune (fiind mutați copii la comune), locul esențial de socializare;
  • a dispărut ansamblul de dansuri sătesc care asigura o bună parte din socializarea rurală prin evenimentele create;
  • au dispărut evenimentele sociale de întrajutorare (claca, nunta) între  țărani;
  • au cvasi dispărut evenimentele sociale agro culturale (șezătoarea, tânjeaua, măsurișul, festivalurile recoltei, evenimentele de sânziene, dragobete, rusalii, Sfântul Gheorghe, Sfântul Petru, Sfântul Dumitru) care mențineau conexiunile de socializare ale țăranilor;

Ce comportamente și consecințe rurale au apărut în satul românesc ca urmare a dispariției locurilor clasice de socializare?

  • a apărut beția ca formă de calmare a singurătății și a lipsei de socializare;
  • a apărut egoismul ca formă de exprimare a multor țărani;
  • a apărut răutatea ca aspect comportamental pentru mulți locuitori ai satului;
  • a apărut sărăcia economică cvasi generalizată în multe sate ca o consecință a dispariției socializării clasice unde aveau loc schimburi de experiențe rurale;
  • a apărut depresia soldată în multe situații cu sinucideri în mediul rural;
  • a apărut pesimismul care se generalizează în comportamentul rural în ultimii ani;
  • a apărut hoția care se instalează încet în satul românesc (loviturile se plănuiesc de regulă la bar);
  • a apărut crima în timpul hoției de cele mai multe ori;
  • a apărut nesiguranța de a mai ieși în sat seara sau noaptea, datorită rarității locuitorilor și a fenomenelor de derapaj prezentate;
  • a apărut deznădejdea și lipsa de perspectivă economică și socială pentru ultimii tineri rămași în sat;
  • a apărut fenomenul celibatarilor asociat de regulă cu categoria de indivizi ce frecventează barul;
  • s-a accentuat fenomenul divorțului în satul românesc datorită lipsei de socializare, și de taxare socială a moravurilor deviante;
  • se reduce semnificativ numărul de căsătorii cu persoane din același sat;
  • s-e reduce dramatic  numărul de nunți realizate în satul românesc;
  • s-a amplificat fenomenul depopulării satelor de către ultimii tineri rămași, datorită dispariției locurilor de socializare;
  • s-a amplificat în consecință imaginea îmbătrânirii satului românesc pentru trecătorii ocazionali;
  • a dispărut interesul de instalare în sat pentru cele meserii în care se primește post în mediul rural (preoți, învățători, polițiști) persoane care preferă să facă naveta de la oraș;

Ce semnificații are barul ca loc predilect de socializare pentru mulți indivizi de la țară (din ce în ce mai mulți);

  • barul a devenit locul de adunare și socializare pentru rătăciții în tranziție din satul românesc (celibatari, pesimiști, hoți, indivizi nerealizați economic și social, bețivi, divorțați, indivizi asociali etc…);
  • barul a devenit loc de planificare a loviturilor de hoție sau crimă în satul românesc;
  • barul a devenit loc de construcție și propagare a mesajelor defetiste în rândul populației;
  • barul a devenit un model social de urmat pentru mulți copiii ai persoanelor ce frecventează barul și nu numai; 
  • barul a devenit un loc de bandajare sufletească a neajunsurilor sociale și a nereușitelor în viață;
  • barul a devenit locul de schimb de experiențe sociale nefaste pentru satul românesc (concubinaj, adulter, proxenetism, trafic de carne vie, etc…);
  • barul a devenit locul în care fauna prezentă își etalează bărbăția rămasă în bătălii de pomină;
  • barul a devenit locul în care partidele de stânga își racolează dintodeauna vectorii de campanie electorală;

Ce semnificații are biserica ca loc de socializare rămas în satul românesc?

  • biserica a rămas ultimul loc de socializare pentru țăranii din mediul rural, rămași să stingă lumina ultimei civilizații vii rurale din Europa;
  • biserica a rămas ca ultimul loc de reazem spiritual, social și sufletesc pentru ultimii mohicani ai satului românesc;
  • biserica a rămas ca ultim loc de plămădire a unor experimente sociale (cămine de copiii, acțiuni de binefacere, cămine de bătrâni, etc..) necesare pentru menținerea focului viu în satul românesc;

Ce mai poate fi făcut pentru salvarea de la dispariție a anumitor sate?

Avram Fițiu

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here