Cel mai mare târg din țară (Târgul de la Negreni, Cluj), oglinda fidelă a sărăciei din satul românesc

0
3953
views
Sursă:adevarul.ro

Campion național al afluenței publicului la un târg, Târgul clujean de la Negreni (50-70000 de participanți) își încheie astăzi ediția de vară (Târgul coaselor). Fiind cel mai vechi târg din țară în acest colț de graniță al Munților Apuseni, cu atestare documentară din 1815 (unele surse vorbesc chiar de o vechime de 400 de ani), atrage public din Transilvania în special.

În mod generic ar trebui să vedem la acest târg:

Mulți țărani,

Cu multe coase,

Scoase de prin curți și case,

Din gospodării frumoase!

Ce-am ajuns însă să vedem?

Mulți țărani,

Fără de coase,

Ce vând totul de prin case,

Din gospodării rămase!

Satul meu natal fiind situat în apropiere, Târgul de la Negreni mi-a marcat întreaga copilărie și nu numai, motiv pentru care ieri nu m-am putut răbda să nu îl calc vreme de vreo 7 ore. În vremurile copilăriei mele, așteptam cu înfrigurare evenimentul pentru ca părinții să-mi cumpere (doar ediția din toamnă era pe vremea aceea) hainele necesare pentru intrarea în iarnă.

Fiind pasionat de artizanat românesc mi-am luat ieri desagii în spinare ca să mai recuperez ce se mai poate din identitatea românească pusă la mezat.

Ce imagine deplorabilă despre satul românesc mi-a lăsat ieri Târgul de la Negreni?

  • Imaginea unei sărăcii de produse agricole manufacturate de sezon (doar câțiva țărani expozanți cu coase, ciubere, și obiecte din lemn cu o ofertă extrem de puțin diversificată);
  • Imaginea unei sărăcii a îmbrăcăminții țăranilor expozanți (astăzi expozanții au abandonat straiele lor populare cu care erau îmbrăcați cândva) devenind niște anonimi din punct de vedere cultural ceea ce evident nu crează mare îmbulzeală la standul lor;
  • Imaginea unei sărăcii gastronomice locale reliefată de absența la standurile de mâncare a unor expozanți cu produse specifice Munților Apuseni (ex. virșli din Țara Zarandului);
  • Imaginea unei sărăcii lucii, în care se vinde orice obiect vechi de prin gospodărie (și cum obiectele vechi devin rarisime ele capătă încet valoare);
  • Imaginea unei sărăcii agroculturale, exprimată prin cumpărăturile aculturale făcute de țărani de obiecte aparținând altor culturi conlocuitoare;
  • Imaginea unei sărăcii identitare în care se scot la vânzare din lăzi și din lădoaie, de către generațiile actuale, straiele părinților și bunicilor din pânză de cânepă, precum și obiectele de lucru tradiționale din gospodării (obiecte de dulgherie, tâmplărie, apicultură);
  • Imaginea unei sărăcii de expozanți țărani (numărul de țărani este infim față de neguțătorii ce nu au legătură cu satul românesc decât aceea de a le cumpăra la preț de nimic identitatea și a o revinde la târg); 
  • Imaginea unei sărăcii a cumpărătorilor țărani (altădată pe vremea copilăriei mele, un țăran lăsa la târg bani preț de un bou, pentru asigurarea familiei cu haine și încălțăminte pentru sezonul ce urmează);
  •  Imaginea unei sărăcii a ofertei legale de cazare, exprimată în incapacitatea țăranilor din Negreni de a se autoriza turistic în regim de camere de închiriat (500 de lei prețul autorizării provizorii);
  • Imaginea disperării și deznădejdii față de imaginea bunăstării de altădată;

Ce este de făcut pe viitor pentru a spăla imaginea deformată istoric a Târgului de la Negreni și al salva de la marginalizare economică?

  • Organizarea unui Târg de nișă agrocultural identitar de we-kend în contrapondere cu bâlciul actual (cabane identitare ale expozanților; produse agroalimentare tradiționale, ecologice, montane; artizanat specific Munților Apuseni și a județelor limitrofe;spectacole de danț tradițional din cel puțin 55 de comune din Apuseni și județele nordice limitrofe; proiectarea de imagini ale bunăstării și nu deznădejdii ca cea de mai jos );
  • Organizarea unui Târg de nișă agropedagogic în care se pot rula timp de 1 an de zile elevi de la 55 de școli în ateliere de creație tradițională;
  • Organizarea unui Târg de nișă gastronomic în care se pot organiza 55 de concursuri gastronomice a comunelor limitrofe;
  • Organizarea unui Târg de nișă agroturistic în care se poate prezenta oferta de servicii a mii de agro pensiuni din Apuseni și împrejurimi;
  • Organizarea unui Târg de nișă agroalimentar cu distribuție la domiciliu (inventarierea de adrese a tuturor trecătorilor);
  • Ex. de imagine potențială pentru noul Târg de nișă:

Imagini pentru istoria targului de la negreni

Ce jucători locali pot face acest lucru?

  • Primăria Comunei Negreni;
  • GAL Poarta Transilvaniei (ce are prevăzute finanțări în acest sens în această vară-toamnă);
  • Grupurile de producători agricoli (cooperative) rezultați din finanțarea GAL-ului;

Ce lucruri ar putea împiedica această schimbare de paradigmă la Negreni?

  • Absența perspectivei și implicit a dorinței țăranilor din teritoriu;
  • Mici rivalități locale specifice satului românesc;
  • Lipsa de cultură gastronomică tradițională a consumatorului român;

Ce elemente de reușită are această încercare?

  • Voința puternică conducerii GAL-ului Poarta Transilvaniei și implicit bugetul de care dispune de a crea o altă imagine agroalimentară a zonei;
  • Obiceiul străvechi pentru sute de mii de români de a veni la Târgul de la Negreni;
  • Dispariția accentuată a simbolisticii tradiționale din regiune ceea ce crează o raritate care poate deveni ușor atractivă;

Avram Fițiu,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here