Satul vostru natal este condamnat la moarte sau mai poate reînvia? Priviți experimentul renașterii unui sat sălăjan!

0
8664
views
Sursă:Patricia Marina Toma

De cele mai multe ori, satele sunt ca și oamenii, trăiesc și mor. Alteori spre deosebire de oameni satele mai pot reînvia și asta evident cu ajutorul oamenilor. Într-o lume în care credem că totul este pierdut apare câteodată o speranță de nicăieri ce reaprinde flacăra reînvierii satului în care te-ai născut. Vorbim aici de reaprinderea și întreținerea focului viu din noi atunci când am trecut în viață de vârful dealului sau atunci când abia au pornit în viață pentru alții. 

În cele ce urmează vom schița în câteva etape ingredientele unui laborator social de renaștere a satului meu natal, Marin (comuna Crasna, Județul Sălaj) la care particip și eu cât pot de mult:

Care sunt reperele vechi de performanță pe care se reconstruiește renașterea satului Marin?

  • Campion al Transilvaniei la cantitatea de Țuică de Marin (peste 2 milioane de litri în 1989);
  • Campion al Transilvaniei  la numărul de bivoli (peste 750 de bivoli în 1989);
  • Campion al Transilvaniei la natalitate(peste 1450 de locuitori în 1989);
  • Campion al Transilvaniei la număr de studenți (27 în 1989);
  • Campion al Transilvaniei la număr de absolvenți de studii superioare (peste 65 astăzi);
  • Campion județean la număr de emigranți în țări străine (peste 300 de persoane);

Care sunt pași realizați până acum în ultimii doi ani?

  • Inventarierea patrimoniului gastronomic din sat http://romanianoastra.info/2017/01/23/mancare-traditionala-salajana-ca-la-mama-acasa-laste-cu-branza/
  • Inventarierea și punerea în valoare a patrimoniului de straie strămoșești (expunere de costume populare la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca), unde in cadrul expozitiei „Tineri colectionari din Romania” sunt expuse 2 costume populare din Marin- https://web.facebook.com/fiii.marinului/?_rdc=1&_rdr) și relansarea cusutului de către familii vârstnice și tinere;
  • Demararea unei activități agroturistice prin autorizarea unei case țărănești în regim de camere de închiriat (zimmer frei) (Patricia Marina Toma);
  • Relansarea echipei de fotbal Gloria Marin (fostul căpitan de echipă Vasile Pop- Lică);

Ce activități urmează în acest an?

  • Reorganizarea juridică și economică a Asociației Fii Marinului;
  • Construcția unei rețele agroturistice în sat (4-5 agro pensiuni) și satele din jur (10 agro pensiuni) pentru crearea unei logistici de cazare a unui autocar de turiști la evenimentele tradiționale prevăzute până la sfârșitul anului;
  • Crearea unei Asociații Județene de Promovarea Tradițiilor de către acești păstrători ai focului viu (meșteri populari, promotori de evenimente);
  • Organizarea economică a familiilor lansate în țesut straie populare (site de promovare; organizare juridică);
  • Identificarea și organizarea economică a unor familii interesate de inițierea unei distilerii de țuică;
  • Identificarea și organizarea economică a unor familii interesate de inițierea unei brânzării bazate pe lapte de bivoliță;
  • Identificarea și organizarea economică a unor familii interesate de inițierea unei carmangerii;

Ce cred că trebuie făcut în anii care vin?

  • Organizarea unui flux de aprovizionare cu alimente țărănești a familiilor de consăteni emigranți sau care locuiesc în diferite orașe în țară;
  • Construirea unei oferte economice și sociale atractive pentru reintegrarea în comunitate a emigranților plecați în bejenie;

Care sunt frânele inerente a acestei acțiuni?

  • neîncrederea inerentă a consătenilor în acest proiect;
  • neasumarea încă de către comunitate a proiectului;
  • vârsta Patriciei care nu oferă suficientă încredere pentru consăteni;
  • timpul necesar formării unei mase critice de consăteni (minim 10 familii cu implicare economică și a 30 de familii cu implicare socială) care încep să creadă în proiect și încep să se implice economic și socială;

Care sunt ingredientele de reușită ale proiectului?

  • pe măsură ce tradiția devine o raritate în satele din jur se crează mari oportunități de organizarea a unui agroturism cultural pe această raritate;
  • sute de emigranți s-ar reîntoarce în sat după 10-15 ani de la plecare dacă ar avea la ce (mai mult decât la casa pe care au construit-o în sat);
  • existența unui grup de 3 consăteni profesori universitari la USAMV Cluj Napoca iubitori de tradiție care au început să se implice (Prof.dr. Aurel Maxim– autorul Monografiei Marinului– https://ro.wikipedia.org/wiki/Marin,_S%C4%83laj#Monografia_Marinului._Fiii_satului_Marin_-_2013; Prof.dr. Aurel Damian și subsemnatul);
  • mulți din cei plecați încep să se gândească și să-și pregătească o viață liniștită în sat când intră în pensie;
  • existența unui preot tânăr și dinamic provenit din sat (Ardelean Petre);

 

Ce spuneți dragi consăteni, vom reuși acest proiect în 3-5 ani?

Ce spuneți dragi români, merită să încercați și voi?

 

Un fiu al Marinului, Avram Fițiu,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here