Câte familii de orășeni sunt autonome alimentar în cazul intrării țării într-o situație de criză a refugiaților sau a angajării într-un război direct?

0
1999
views
Sursă:adevarul.ro

Acest articol nu este un pamflet, ci este inspirat din crunta realitate a unei țări vecine implicată într-un conflict militar (http://adevarul.ro/international/europa/documentar-romani-razboiul-ucraina-8_543d48fc0d133766a8f05209/index.html) .

O situație asemănătoare trebuie luată în calcul în cazul unei crize a refugiaților (emigranților) dacă analizăm cazul Greciei, Macedoniei și Serbiei din anii trecuți.

Una din marile probleme care apar în cazul unei crize a refugiaților sau a angajării țării direct într-un conflict militar, este legată de perturbarea majoră a fluxurilor de aprovizionare cu alimente, inflație, în special pentru orășeni.

Cazul conflictului militar în care este antrenată țara vecină Ucraina este edificator în acest sens. În partea de est a Ucrainei, acolo unde mor în război aproape zilnic etnici români de dincolo de Tisa (Bucovina de Nord, Herța, Maramureșul istoric) provocarea cotidiană pentru orășeni este aprovizionarea cu hrană. Familiile care rezistă mai ușor din punct de vedere alimentar sunt cele care mai au o legătură cu satul natal sau cele care au devenit autonome alimentar prin deținerea unei case la țară cu logistica aferentă. Un aspect important al hranei este legat de siguranța alimentară a alimentelor și apei ținând cont de riscurile la care sunt expuse din punct de vedere microbiologic din partea părții adverse.

Plecând de la acest conflict din țara vecină cred că se impune o dezbatere serioasă pe acest subiect la nivelul cetățenilor de rând dacă guvernanții nu au vreme să lanseze această discuție în societate. Problematica de față este înțeleasă mai bine astăzi de cetățenii români din județele Maramureș, Suceava și Botoșani, limitrofe cu județele ucrainiene cu etnici români ce participă în acest război cu care uni au chiar legături de rudenie.

Autonomia alimentară a unei familii de orășeni este vitală chiar în timp de pace darămite în vreme de război, iar țări precum Elveția și Austria au înțeles de multă vreme acest lucru. Dacă pe termen scurt putem spune că peste 4 milioane de familii de țărani sunt autonome alimentar măcar parțial nu același lucru putem spune despre milioane de familii de orășeni.  Doar o mică parte dintre familiile de orășeni (în special cei ce locuiesc în mici orașe industrializate rapid în regimul comunist) mai au legături și proprietăți în mediul rural.

Ce este de făcut de către orișice familie responsabilă de români orășeni, pentru asigurarea unei autonomii alimentare înaintea apariției unui caz ipotetic de necesitate?

  • Să achiziționeze de urgență o gospodărie în mediul rural cu minim 1 ha de pământ aferent și cu sursă sigură de apă;
  • Să doteze această gospodărie cu o logistică minimă de echipamente agricole și sanitare și în special cu o pivniță sigură și adaptată situației;
  • Să creeze o rezervă de alimente (conserve) și apă pentru minim o lună în pivnița deținută;
  • Să învețe copiii cum să devină autonomi în ceea ce privește pregătirea hranei cotidiene;
  • Să învețe copiii cum să devină autonomi în ceea ce privește muncile agricole (inițierea de mici în activitățile agricole: muls, țesălat, semănat, recoltat, etc..);
  • Să înscrie copiii la cercuri de cercetași pentru a învăța minim de reguli de orientare și supraviețuire;
  • Să-și construiască legături sociale cu familii de țărani pentru aprovizionarea inițială cu alimente țărănești, în ideea reconstruirii de legături de solidaritate cu oameni cu spirit autonom;
  • Să devină proprietarii unei vaci și/sau 7 oi/capre și/sau a unui porc pe care să le transfere într-o gospodărie țărănească în vreme de pace; 
  • Să-și construiască legături sociale cu familii de țărani pentru petrecerea unor we-kenduri la țară, pentru apropierea celor două lumi aproape paralele;
  • Să-și construiască punți de legătură pe rețele sociale cu familii țărănești pentru a-și apropia copii de această lume cu comportament autonom;
  • Să înceapă să realizeze cu familii țărănești troc de we-kenduri pentru copiii pentru o întrepătrundere a acestor două lumi diferite;

Avram Fițiu,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here