Țări românești ce se usucă pe picior, țări fără viitor: Cazul dramatic al Țării Oașului

10
49989
views
Sursă:Jurnaldoasș.ro

Dacă ne-am putea proiecta mintea într-un viitor apropiat pe termen mediu (3-5 ani) am putea vedea amploarea dezastrului demografic în care vor ajunge multe țări istorice românești din cauza fenomenului emigrației în țări europene. O nuntă recentă la care am participat în Țara Oașului mi-a permis să înțeleg mai bine o astfel de proiecție mentală în urma discuțiilor cu oșenii de la eveniment.

Chiar dacă situația este ușor diferită de la comună la comună pe ansamblu există câțiva indicatori care ar trebui să le dea fiori reci celor care conduc această țară.

Într-o comună precum Târșolțul în ultimii 5 ani s-a redus numărul de elevi la școala generală de 10 ori (de la cca 500 la 55 de elevi). Asta înseamnă că dacă se menține acest trend în 1-2 ani școlile din comună se închid complet. Din discuțiile avute cu oșenii am înțeles faptul că mare parte dintre emigranți și-au luat copiii cu ei în Europa și că trendul va continua și în anii care vin. Satele se umplu de copii doar de Sfântă Mărie când în satele Oașului se aude un dulce grai franțuzesc din gura acestora, mulți dintre ei nu mai comunica în graiul oșenesc.

La fel arată situația în Cămârzana, Bixad, Certeze, Turț, Batarci sau Huta Certeze ca să ne oprim doar la aceste exemple.

Un alt indicator care ne arată această situație limită este situația construcțiilor noi care practic au dispărut cu excepția Călineștiului, unde s-au întors mulți dintre cei plecați. Se pare că marea majoritate a oșenilor, constructori de meserie prin țări străine și-au construit case pe acele meleaguri și nu își mai văd un viitor degrabă pe acasă. O liniște ca de mormânt te apasă plimbându-te prin satele Oașului, nevăzând țipenie de oșan, semn destul de rău pentru viitorul acestei țări străvechi.

Un alt semn prevestitor de deșertificare umană este cel legat de arhitectura disgrațioasă a caselor construite și care reflectă uneori specificul țărilor în care au emigrat iar de cele mai multe ori nici măcar această logică. Mărimea acestor adevărate cazemate moarte 11 luni pe an este înfiorătoare, la o medie de 10-15 camere distribuite pe 2-3 etaje.

Un indicator care mai poate să ne dea o speranță este legat de faptul că încă o vreme oșenii se căsătoresc acasă în jurul Sfintei Mării, cu nunți zilnice de Luni până duminică. Pe acest subiect una din marile afaceri în zonă este legată de sălile de nuntă unele comune având 4-5 săli private mult mai mari decât căminele culturale de altădată.

Din păcate și acest indicator pozitiv la prima vedere este afectat de o lipsă de viziune a oșenilor în ceea ce privește renunțarea la specificul de altădată al costumului popular oșenesc înlocuit astăzi cu materiale cu motive înflorate ucrainiene realizate în China sau Japonia. mai mult în loc de cânepă ca materie primă se folosesc materiale artificiale extrem de incomode și cu o arhitectură ce nu mai are nimic de a face cu vechile straie oșenești. Îmbrăcat fiind în astfel de straie artificiale și străine locului nu am simțit decât transpirație, dificultate de mișcare.

Țipuriturile de altădată care au făcut farmecul străvechi la o nuntă oșenească, și-au modificat și ele tematica adoptând subiectele modernității străinătății.

Ce trebuie să facă oșenii dacă mai vor o șansă de supraviețuire pentru Țara Oașului?

  • să-și placheze cu lemn casele pe exterior și interior dezvoltând pe viitor afaceri în agroturism (peste 5000 de camere goale nefolosite într-o comună oșenească);
  • să renunțe la cumpărat mâncare fast-food pentru nunți și să o înlocuiască cu mâncare din materii prime agricole oșenești, pentru a opri hemoragia de bani ce iese la o nunta oșenească din comună;
  • să renunțe la straiele artificiale tradiționale din materii și motive culturale străine de specificul oșenesc;
  • să renunțe la manelizarea nunților oșenești, fenomen de aculturație secundară în care au căzut mulți oșeni;
  • să-și deschidă afaceri în construcții acasă în Țara Oașului pe specificul oșenesc arhitectural de altă dată;
  • să-și deschidă ateliere de procesare alimente măcar pentru a acoperi nevoie de alimente de la nunți, botezuri,logodne și înmormântări;
  • să-și învețe copiii limba română și să o vorbească în casă acolo în țările străine în care i-a împins o clasă românească iresponsabilă;
  • să-ți deschidă ateliere de cusut straie oșenești autentice abandonând chiciul actual;
  • să-și redefinească mândria oșenească pe valorile culturale de altădată ieșind din deriva grotească care a cuprins Țara Oașului;

Avram Fițiu,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

10 COMENTARII

  1. Niciuna din msarurile enumerate de tine mai sus nu poate functiona, problema majora este ca atat tzara oasului cat majoritatea zonelor din romania, cum ar fi : satu mare, salaj, bistrita, valea lui mihai, carei, negresti, seini, etc, nu au capacitatea de a aduce capital strain in zona lor, astfel gradul de saracie creste deoarece consumul se face de la companii din afara zonei care duc capitalul local in zona lor de origine, efect de altfel perfect normal si deloc de condamnat.

    Daca Osenii si ceilalti enumerati mai sus ar face businessuri care sa devina branduri de renume iar produsele si serviciile lor sa se adreseze pietei globale ( america, china ) lucrurile ar sta altfel. Comunitatea nu poate inflorii daca toti osenii deschid sali de nunti, firme de catering pt nunti si ateliere de croitorie pt nunti ca asa banii doar circula de la unu la altu fara a crea bogatie, oricum o iei… daca eu cu tine avem 100 de lei impreuna nu putem sa ne impartim pe ei si sa fie in total 105 lei.

    DIn pacate, majoritatea romanii ce au afaceri nu au cultura businessului si nu sunt capabili sa creeze astfel de compaii.

    Remarca ta este una corecta, in schimb sfaturile tale sunt drumu sigur catre esec!

    • Cand ai un specific traditional specific ca cel din Tara Oasului vei putea construi doar o oferta pentru afaceri de de familie de nisa. Cand esti un gigant industrial poți visa piata Chinei etc. Cele doua categorii de pite au un specific extrem de diferit.

  2. Felicitari autorului acestui articol!Tealitate extrem de adevarata a oasului? Poate a intregi tari din pacate! Sta totul intr-o buna conducere locala pentru a crea programe prin cate tinerii in special sa se simta motivati pentru intoarcerea in tara!Am pierdut extrem de mult identitatea culturi, traditiei pana si artizanatului, arhitecturi romanesti! Este dureroasa aceasta realitate…….daca vom continua vom deveni cu siguranta o natie pe cale de disparitie!

  3. D-le Fitiu! cu tot respectul pentru analiza dvs-tra despre Tara Oasului pe care ati facut-o se vede de la o posta ca este facuta de catre cineva care sta la mare distanta de spiritul osenesc. Sfaturile sunt de-a deptul hilare d-le Fitiu. Acel spirit de „”a fugi”” a osenilor din zona Oasului are radacini prea vechi si prea inradacinate adanc in obiceiul de supravietuire a a acestei populatii uitate in timp. Daca ati fi trait in mijlocul lor si ati fi incercat sa intelegeti modul de gandire si spiritul lor de trai poate analiza dvs-tra era una realista, dar asa din Cluj…e cam greu sa-i intelegeti.
    Uitati in timp acesti oameni au un principu de viata foarte simplu: „trebuie sa fiu mai harnic si mai avut decat vecinul meu” si de aici apare acest hiatus istoric in viata acestor oameni. Inainte de 1990 osenii erau cel mai des racolati de „micii intreprinzatori” ai acelor perioade de executa munci fizice deosebit de grele(intretineri de pasuni alpine, vopsirea interioarelor navelor maritime construite la noi in tara, etc) si in zone geografice mult departate de zona lor natala, dar foarte bine remunerate in acea perioda. Dupa ’90 acest obicei a fost reinventat dar cu destinatii inafara teritoriului Romaniei. Obisnuiti fiind cu cu munca fizica grea au inteles rapid cat de bine platita este aceasta munca in strainatate si de aici a inceput instrainarea lor de tara. Sumele de bani chistigate au deschis insa calea pentru a isi realiza principiul lor vechi „sa fiu mai maret decat vecinul” si de aici a inceput tragicomedia tarii Oasului, care se vede azi, din pacate.
    Asta ar fi pe foarte succint prezentat motivul actualei situatii. Dar totul se grefeaza pe faptul ca aceasta zona a tarii este si a fost o zona a „ciudateniilor folclorice” si nicidecum o incercare de schimbare, o reajustare a acestor obiceiuri si datini la o lume actuala, prin scolarizare si prin crearea de locuri de munca im aceasta zona a tarii!

    • In fapt, desi v-a numultumit descrierea unei relitati crude, confirmati tragedia demografica si culturala a Tarii Oasului. Nu am inteles povestea cu sfaturile hilare. Vis a vis de unghiul unui clujan, da este adevarat, dar uneori de la distanta si cu o privire neutra poti depasi subiectivismul analizei unui osan.

  4. Atâta timp cât în Țara noastră nu se schimbă nimic tot mai multi tineri vor pleca aici ca sa iti faci ceva nu te ajuta nimeni aici sunt taxe.pt.orice ca sa deschizi o afacere trebe sa imparti bani la cat impozit sa pus si la cate taxe esti obligat sa platesti,mori de foame intr-un an,da s-ar putea face multe daca s-ar schimba guvernul asta de rahat pana atuncia din ce in ce mai rau va fi din pacate

  5. Domnu’ Fitiu,vad ca aveti solutii pentru salvarea noastra insa ma indoiesc de aplicarea lor,atita vreme cat nu-i invatati pe „ceilalti”romani sa nu se vinda pt.o plasa de alimente (in perioada electorala)!Am 3 case in Romania si o sa le vind pe toate,pentru ca nu vreau sa -mi traiesc batrinetea intr-o tara in care totul este scump,de proasta calitate sau lipseste cu desavirsire!Ar trebui sa gasiti solutii urgente,altfel va dispare România nu numai Tara Oasului!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here