Gustul mielului de Paște din supermarket de pe meleaguri străine și al mielului nostru mioritic: De la Noroc Bun la Poftă Bună! De la Paște cu noroc la Paște fericit!

0
576
views
Sursă:timesnewroman.ro

Ne apropiem de sfintele sărbători de Paște și fiecare familie de români din sărăcia sa bunăstarea sa va încerca să pună pe masă o friptură de miel.

Pentru aceasta se grăbesc să cumpere carne de miel și au doar două opțiuni:

  • să cumpere o carne de miel din supermarket provenită din țări străine îndepărtate precum Noua Zeelandă, Australia etc..;
  • să cumpere o carne de miel de la oierii autohtoni;

Dacă cumpără o carne din supermarket este bine ca românii să știe ce mănâncă:

  • mielul a avut parte de un sistem industrial de creștere cu furaje intens chimizate și hormonizate ceea ce duce la dereglări fiziologice și endocrine importante;
  • carnea a trecut printr-o serie de depozite de frig intermediare în care a avut parte de iradieri legale succesive pentru pentru păstrarea  prospețimii;

Dacă cumpără o carne de miel mioritic de asemenea este bine ca românii să știe ce mănâncă:

  • cumpără o carne de miel sacrificat în mare parte ilegal datorită unui stat incapabil să asigure oierilor condiții tehnico-economice legale;
  • cumpără o carne de miel pentru care oierii primesc un preț care nu acoperă nici costurile adăpării acestora darămite alte costuri;
  • cumpără o carne de miel sănătoasă și practic ecologică cu sau fără ștampilă dar plătită prost de către consumator;

Din ce cauză românii nu au parte de un miel mioritic sacrificat legal de către oierii români?

Ce probleme majore întâmpină oierii români?

Ce  nu a făcut statul pentru sectorul de oierit?

De ce nu au oierii puncte de sacrificare?

În cele ce urmează vom prezenta o imagine dureroasă în oglindă a sectorului de oierit din România:

Structura socială familială perturbată a familiilor de oieri:

  • Organizarea socială a familiilor micilor  proprietari de oi;
  • Organizarea socială a familiilor marilor proprietari de oi (Sb; Bv)

Lipsa unei politici familiale de pregătire profesională a copiilor în vederea transmiterii fermei la urmași:

  • Probleme sociale legate de viața în 2 locații sezoniere ale soțului și soției;
  • Probleme cu recrutarea și stabilizarea ciobanilor serioși;

 Organizarea socială a familiilor micilor proprietari de oi (Sv, Mm, Bn.etc…)

  • Creșterea oilor nu constituie neapărat activitatea economică a familiei, de unde și interesul limitat acordat acestei ocupații;
  • Creșterea oilor este o ocupație conjuncturală și nu una perenă în timp;
  • Neimplicarea soției/soțului și a copiilor în activitățile agroculturale (muzica tradițională; artizanat) legate de creșterea oilor;

Organizarea și problemele sociale ale familiei baciului:

  • Cvasi inexistenta familiei baciului la stâne, cu repercursiuni asupra perenizării activității;
  • Ruptura socială dintre familia baciului și acesta pe durata sezonului;
  • Dificultatea de identificare a unui baci serios dintre candidații celibatari;
  • Problema alcoolismului la persoanele celibatare “trecute de 50 de ani”;

Organizarea și problemele sociale ale familiei personalului de la stână:

  • Ciobani fără pregătire specifică în domeniu;
  • Ciobani de regulă bărbați (puține cazuri de ciobănițe) celibatari, cu dificultăți de comunicare;
  • Inexistența unei “structuri matrimoniale profesionale” la nivelul federațiilor naționale;
  • Ruptura sociala dintre ei și familia acestora în timpul sezonului;
  • Ciobani fără contract de muncă care nu pot fi stabilizați în timp;
  • Riscul alcoolismului la persoanele celibatare;

Pregătirea profesională a oierilor:

  • Pregătire de regula limitată la tehnica producției și procesării;
  • Lipsa unei pregătiri adecvate legate de gestiunea mediului (vezi cazul sălbăticirii vegetației datorită nemutării târlei);
  • Lipsa unei pregătiri adecvate legată de diversificarea și marketingul produselor agroalimentare (ex. Așteptările consumatorilor);
  • Lipsa unei pregătiri adecvate legate de procesarea si marketingul produselor secundare (lână);
  • Lipsa unei pregătiri adecvate referitoare la tradițiile oieritului;

Stane neadaptate cerințelor societății:

  • Puține stâne legale dpdv. sanitar veterinar și de mediu;
  • Stâne nepregătite să primească turiști;
  • “Stane masculinizate” fără șanse de perenizare a activității;
  • Stâne neprimitoare din punct de vedere vizual, fără o arhitectură specifică;

Lipsa unui sistem de coeziune socială între stâne vecine în caz de agresiune:

  • Agresiunile lupilor și urșilor;
  • Agresiunile vânătorilor (uciderea câinilor de la stână);
  • Gestionarea conflictelor cu pădurarii  și cu proprietarii de terenuri agricole;

Lipsa unui sistem de monitorizare a gestiunii resurselor (pășune; pădure; apă; sol):

  • Lipsă monitorizare acțiuni ilegale de tăiere a pădurilor;
  • Lipsă monitorizare acțiuni ilegale de incendiere a pajiștilor și pădurilor;
  • Lipsă monitorizare acțiuni ilegale de recoltat fructe de pădure;
  • Lipsă monitorizare acțiuni ilegale de vânătoare (vânat; “câini de la stână”);
  • Lipsă monitorizare acțiuni ilegale de investiții în energie hidro soldate cu canalizarea subterană a resurselor de apă din munte;

Lipsa unui grup de lucru pentru analiză și propuneri în cazul constrângerilor legislative:

  • Accesul animalelor domestice în pădure (Codul silvic);
  • Accesul pe drumuri publice în cazul transhumanței (Codul rutier);
  • Aplicarea amenajamentelor agropastorale;

Neimplicarea federațiilor profesionale în organizare sistematică de acțiuni agroculturale:

  • Transhumanța este de regulă un fenomen agricol și nu unul agrocultural (traseu cuplat cu evenimente agroculturale);
  • Măsurișul oilor este un fenomen agrocultural destul de singular în peisajul activităților oierilor;
  • Organizarea “Nedeilor” este lăsată la îndemâna primarilor de către organizațiile profesionale;
  • Tunsul oilor nu beneficiază de un calendar anul național cunoscut de evenimente agroculturale;
  • Concursurile de degustare a brânzei sunt “apariții meteorice” în acest sector;

Lipsa unui sistem de consultanță și monitorizare a amenajamentelor agropastorale de către organizațiile profesionale:

  • Riscuri legate de încărcătura necorespunzătoare și gestiune incorectă a pajiștii;
  • Riscuri legate de sălbăticirea pajiștilor;
  • Riscuri legate de fertilizare cu substanțe minerale;
  • Riscuri legate de corupția din primării referitoare la atribuirea scrierii amenajamentelor agropastorale;
  • Lipsa unui sistem de monitorizare a amenajamentelor agropastorale;

Neimplicarea consumatorilor urbani plecați din comune de oieri în actul de comercializare a brânzei:

  • Inexistenta unei baze de date cu acești consumatori la nivelul unei comune de oieri;
  • Inexistenta unei organizări juridice ca și asociație de consumatori a acestora;
  • Inexistența unei abordări de “marketing al locului de origine” a acestor consumatori;

Inexistența unui sistem de producție, procesare și distribuție de obiecte specifice oieritului la nivelul organizațiilor profesionale:

  • Instrumente de cântat (fluier, cimpoi; tulnic, bucium, trâmbiță);
  • Îmbrăcăminte tradițională (cojoc; cioareci etc…);
  • Echipamente artizanale (ciubere ; bâte etc..);

Inexistența unui centru de formare și management de evenimente agroculturale la nivelul organizațiilor profesionale:

  • Formarea oierilor în arta muzicii tradiționale;
  • Formarea oierilor în arta meseriilor artizanale (țesut; artizanat din lemn);
  • Formarea oierilor în managementul organizării de evenimente agroculturale (degustare brânză; concurs de tuns oi; nedei; organizare de piețe tradiționale);

Inexistența statutului oierului:

  • Statut fiscal;
  • Statut social;
  • Statut economic:

Inexistența unor lanțuri alimentare scurte de calitate:

  • Lipsă reglementare certificare produse etice;
  • Lipsă organizare verigi tehnice lanț alimentar scurt;

Inexistența unei cooperări internaționale între federațiile de oieri din România și oierii vlahi din Europa (Grecia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Serbia, Croatia, Italia; Muntenegru, Bosnia Herțegovina, Kosovo, Elveția, Cehia, Polonia, Slovacia, Ucraina, Austria):

  • Unele organizații de oieri vlahi dețin un management mult mai profesional în ceea ce privește procesarea și comercializarea brânzeturilor (Mețsovo/Aminciu, Grecia)
  • Unele organizații de oieri vlahi au organizat adevărate “perle agroturistice” (Zakopane, Polonia);
  • Unele organizatii de oieri vlahi sunt profesioniști ai organizării artizanatului specific (Banska Bystrica, Slovacia);

Ce putem face pentru corectarea acestor  dezechilibre din sistemul pastoral?

Finanțare acțiuni inovative legate de activitatea de oierit prin programul LEADER la nivel de GAL și prin măsurile specifice din PNDR :

  • Organizarea de lanțuri alimentare scurte de calitate;
  •  Investiții în patrimoniul cultural material și imaterial în comune de oieri;
  • Organizarea brandului identitar al unei comune de oieri;
  • Organizarea “Gărzii agropastorale” ca serviciu în cadrul asociațiilor regionale profesionale;
  • Organizarea de “Servicii tehnice” la nivelul asociatiilor profesionale
  • Organizarea  de “Prestari servicii de procesare brânzeturi” la nivel de stână de către asociațiile locale de crescători de animale;
  • Organizare de “Prestări servicii de sacrificare “ cu puncte fixe și mobile de către asociațiile locale de crescători de animale;
  • Organizarea  de “Prestări servicii de procesare carne” de către asociațiile locale de crescători de animale;
  • Organizare de ateliere de artizanat la nivel de asociații de crescători de animale;
  • Organizarea unui sistem de formare profesională pentru meserii agromontane;
  • Organizarea unor  “incubatoare agroculturale” la nivelul asociațiilor profesionale;
  • Organizarea de evenimente agroculturale “ Concurs de degustare; Concurs de tuns oi; Măsuriș, Nedei; urcarea și coborâtul oilor din munte);

În final de articol vă dorim dragi români:

  • Noroc Bun (scapă cu bine cine are noroc) pentru cei ce cumpărați carne de miel străin din supermarket!
  • Poftă bună pentru cei ce cumpărați miel mioritic legal sau ilegal sacrificat!

Avram Fițiu,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here