Vinderea pământului la străini se joacă la un poker legislativ, de rebotezare a țăranului român (stăpân de pământ) în fermier (arendaș de pământ)

0
3097
views
Sursă:2ccr.unblog.fr

Expresia de țăran a devenit astăzi la nivel european incorectă din punct de vedere politic, printr-o filosofie marxist culturală care vrea cu orice preț să pună mâna pe pământul țăranului european și în special a celui român.

Acest cuvânt devenit prohibitiv și blestemat, deranjează astăzi interesele celor ca vor să acapareze pământul României, cu sprijinul părtaș al unei clase politice cel puțin inconștiente dacă nu iresponsabile.

Când spui țăran în țările Uniunii Europene spui proprietar de pământ!!!

Când spui fermier în același spațiu european spui arendaș adică utilizator al uzufructului pământului arendat de la țăran!!!

În cele ce urmează vom prezenta artificiile filozofice care stau la baza rebotezării țăranului român într-un nume de fermier și indirect la baza recuperării pământului acestuia (legea arendei; legea vânzării pământului/L 17/2014) un fel de translație de ideologie marxist culturală de la proprietar de pământ la utilizator de pământ sau de la stăpân la slugă:

Reforma actuală a PAC definește, pentru perioada 2014-2020, un buget structurat pe obiective extrem de clare, printre care cel mai important este inversarea tendinței de transformare actuală a țăranului în fermier.

Capitolele bugetare sunt astfel structurate, încât se dorește o redefinire a noțiunii de țăran și, implicit, o implicare a acestuia într-o gestiune mai echilibrată a spațiului rural. Se dorește o basculare a noțiunii de agricultor în aceea de țăran, mult mai adecvată realităților socio-economice și politice actuale ale societății.

Această reformă crează trei tendințe majore vizând noțiunile de fermier și țăran:

prima tendință este legată de transformarea obiectivelor fermelor agricole industriale (cca 10% din agricultorii europeni), prin integrarea anumitor parametri de natura socială și ecologică, în fermele acestora. O serie de măsuri din noua PAC  prefigurează această tendință (plafonarea subvențiilor la o anumită suprafață; condiționarea subvențiilor doar pentru agricultori activi; creșterea nivelului de ecofiscalitate prin creșterea redevențelor de poluare și introducerea de noi ecotaxe etc.).

a doua tendință este cea legata de o redefinire a noțiunii de țăran și a transformării multor agricultori în țărani. Știind că, la nivel european, peste 40% dintre fermele familiale comerciale vest europene au suprafețe mici (2-50 ha), acești agricultori sunt vizați de tendința de a redeveni țărani.

Pasul pe care acești agricultori trebuie să-l facă nu este foarte mare în cele mai multe situații. Pasul este unul obligatoriu pentru aceștia, altfel ei vor dispărea din peisajul agricol din cauza presiunilor exersate de fermele agricole industriale.

a treia tendință este legată de transformarea fermelor de subzistență (1-5 ha) din estul Europei (Romania, Polonia, Bulgaria etc. ), ce reprezintă circa 50 % din totalul fermelor europene, în ferme țărănești comerciale. Pasul ce trebuie făcut este unul serios, dar situația este fără ieșire. Țăranul care nu face pasul iese din sistem și intră în istorie. Dispariție sau adaptare – se va citi simbolic pe fruntea acestuia în următorii ani.

Conform teoriei lui David R. Dávila-Villers (1997), fenomenul de industrializare, cuplat cu cel de liberalizare, în contextul actual de mondializare, ne permit identificarea a “trei categorii de lumi rurale”:

  • Rural World 1 (R.W.1), reprezentată de așa numita noțiune de fermieri/antreprenori, prezentată mai sus ca prima tendință. Puterea economică îi permite un rol important în viața politică și socială la nivel local sau global. În Romania această categorie este reprezentată de marii investitori, preponderent din agricultura din Băragan, Dobrogea, Cămpia de vest, Cămpia Moldovei, cunoscuți în cadrul noțiuni de “agrobussinesmeni agricoli”.
  • Rural World 2 (R.W.2), reprezentată de fermele familiale prezentate mai sus ca a doua tendință. Aceasta lume oscilează între perspectivă de a ajunge în prima categorie de fermieri/antreprenori sau perspectiva de a ajunge în categoria a treia (vezi mai jos). Este o lupta filozofica între tradiție și modernitate, ce se petrece în mintea fiecăruia, între statutul de țăran/fermier și cel de fermier/țăran, în care doar trecerea timpului poate oferi un răspuns. La nivelul unui județ din România, vorbim astăzi de cca 30-100 de țărani/fermieri în aceasta categorie.
  • Rural World 3 (R.W.3), reprezentată de fermele de semisubzistență și subzistență prezentată ca a treia tendință. Aceasta lume nu are decât doua opțiuni conform teoriei marxist culturale: fie integrează a doua tendință (Rural World 2), fie dispare. Mare parte din țăranii României de azi se regăsesc în aceasta situație neconfortabilă. La nivelul unui județ vorbim de circa 10-12 000 de țărani în aceasta categorie.

Cum cele “trei lumi rurale” se întâlnesc pe aceiași piață, în același sistem economic, diferențele majore de ordin structural dintre acestea le pun în față doar opțiunea confruntării filozofice, economice, sociale și politice. Această confruntare ideologică intre Tradiție și Modernitate creează un raport de forțe între cele trei lumi rurale în care regăsim pe de o parte:

  • fermierii/antreprenori din prima categorie (R.W.1), ce se opun vehement categoriei a treia (RW 3) și caută alianțe cu agricultorii mai mari din RW 2;
  • pe de alta parte, sunt țăranii din categoria a treia (RW 3) și o parte însemnată din țăranii din RW.2, ce se opun modelului tehnico-economic reprezentat de prima categorie. Aceste doua lumi, la rândul lor, vor forma în timp o singura lume (RW2), pe măsura ce o parte dintre ei (RW 3) vor intregra contextul unei ferme familiale țăranești comerciale. Mare parte din țăranii din R.W.3 vor pierde pariul cu adaptarea la RW2 și vor dispărea din peisajul agricol, cu toate consecințele aferente pentru mediul rural.

În concluzie, dragi guvernanți: sper că nu ați căzut în această capcană perfidă, marxist culturală, a corectitudinii politice!!!

Când veți introduce în lege statutul juridic și fiscal al țăranului român ca în Franța (Paysan) sau în Germania (Bauer) ca să știe și țăranul român măcar cum îl cheamă din punct de vedere legal, eliberând-i o carte de identitate țărănească?

Când îi veți elibera țăranului român acest pașaport agroalimentar de intrare pe piața românească și europeană?

Avram Fițiu,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here