Alimentația Fast Food / Junk Food la copiii cu obezitate și iresponsabilitatea părinților? Cum putem trece la alimentație țărănească și sănătoasă – Slow-Food?

0
2088
views
Sursă:obesity-a-huge-concern.com

O teză de doctorat din 2011 (Carmen Simona Coșoveanu- ) realizată pe tematica obezității primare la copii scoate în evidență aspecte grave ale acestei boli  și legăturile directe cu sistemul de alimentație Fast Food/Junk Food din România http://www.umfcv.ro/files/o/b/Obezitatea%20primara%20la%20copil,%20aspecte%20etiopatogenice,%20clinice%20si%20profilactice.pdf

Iată un extras din această lucrare:

Obezitatea la copil în Europa s-a triplat în ultimii 20 de ani (European Commission 2007). În majoritatea ţărilor din Europa de Vest, obezitatea are o frecvenţă de 10-25%, în ţările din Europa de Est şi în ţările mediteraneene frecvenţa fiind mult mai crescută, ajungând la sexul feminin la 40%. În ţările din Europa de Nord, prevalenţa supraponderii la copii este de 10-20%, în timp ce în Europa de Sud este de 20-35%, prevalenţa fiind în creştere (23,32).

Un studiu efectuat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, arată că prevalenţa obezităţii neendocrine în rândul copiilor de clasa a IV-a a fost în 2001 de 1,6 %, 6 în 2008 ajungând la 3,6%, iar la copiii de clasa a VIII-a a crescut de la 1,7% la 3,4%. O prevalenţă mai redusă a obezităţii s-a înregistrat în rândul elevilor de clasa a XII-a, unde în 2001, era 1,4%, iar în 2008 de 2,8%.

Un alt studiu efectuat pe un lot de 7904 copii din clasele I-XII, proveniţi din 20 de şcoli din Cluj-Napoca, în anul 2008, a arătat o prevalenţă a supraponderii de 12,8%, iar a obezităţii de 8,2%. Cea mai mare prevalenţă s-a înregistrat la grupa de vârstă 6-10 ani atât pentru suprapondere (15,9%), cât şi pentru obezitate (13,3%), iar cea mai mică la adolescenţi (7,6% pentru suprapondere şi 3,8% pentru obezitate) (42).

Un studiu efectuat la adolescenţi, în Oradea, în 2009, de DSP Bihor, arată o prevalenţă a supraponderii de 8% şi a obezităţii de 4,9%. Compartimentul de Igienă Şcolară, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, în anul şcolar 2008-2009, a efectuat un studiu privind gradul de dezvoltare fizică la copiii din mediul urban şi rural, şi a evidenţiat o prevalenţă crescută a obezităţii de cauză neendocrină la fetele din clasa a XII-a, atât în mediul rural (17,3%) cât şi din urban (18,5%) şi la băieţii din clasa a X-a din mediul urban (20,4%) şi din clasa a XII-a din mediul rural (20,7%).

Una din marile provocări ale pieţei alimentare europene o constituie trasabilitatea produselor agroalimentare (“de la furcă la furculiţă”), adică capacitatea structurilor de control ale statului, de a se întoarce şi depista responsabilul pe traseul parcurs de produsul alimentar, în sens invers, din “farfurie în fermă”, în cazul unui incident alimentar.

Cu cât traseul este mai lung şi lanţul alimentar are mai multe verigi intermediare, cu atât este mai dificilă identificarea responsabililor.

Prima organizaţie la nivel mondial, care a răspuns unei astfel de provocări, este “Slow Food” (http://www.slowfood.com/), creată acum două decenii în Italia de Carlo Petrini, ca reacţie la sistemul alimentar “Fast Food/Junk Food asociat cu probleme grave de sănătate (obezitate, boli cardiovasculare, etc…”.

Slow Food SLOW

Slow Food a construit sisteme la nivel mondial, în care “trasabilitatea produselor alimentare este garantată şi uşor controlabilă”, precum:

  • Pieţe locale ecologice şi tradiţionale;
  • Sisteme de educaţie a gustului în şcoli;
  • O universitate a gustului în Italia;
  • Un salon mondial al gustului şi mii de saloane de degustare locale.

Provocarea majoră asumată de Slow Food este aceea de a modifica comportamentul alimentar de la o alimentație bazată pe “alimente”,  la o alimentaţie bazată pe “hrană” sau de la “aliment” la “alicament”.

Din acest punct de vedere, putem spune că populaţia urbană săracă se alimentează cu “alimente”, în timp ce populaţia rurală se alimentează cu “hrană”.

În acest sens, o altă provocare a apărut pentru populaţia urbană bogată, care nu are acces uşor la “hrană”, marketul punându-i la dispoziţie doar “alimente”.

La nivel mondial, populaţia bogată se hrăneşte cu produse alimentare obtinuţe preponderent din munca manuală, în timp ce populaţia săracă consumă produse obţinute mecanizat.

Astfel, la nivelul ţăranului român, se iveşte o perspectivă interesantă, legată de hrănirea preponderentă a populaţiei bogate, cu condiţia că cele două lumi să priceapă această realitate socio-economică.

Provocarea de faţă ar putea fi asumată de ţăranul român cu condiţia transgresării statutului său de “ţăran cu fermă”, la statutul de “ţăran cu atelier de procesare”.

Această provocare este evidentă şi este legată şi de percepţia multor categorii de consumatori care atunci când se aşează la masă încep să-şi spună mai nou “noroc bun “ în loc de “poftă bună”.

Conştientizarea din ce în ce mai crescândă a consumatorului român asupra hranei sale va obliga ţăranul român la organizarea de circuite comerciale cu hrană adecvată, înspre această piaţă conştientă.

Pasul evolutiv pe care rețeaua Slow–Food trebuie să-l facă, pentru a fi coerentă în acțiunea sa, este de a certifica trasabilitatea produselor printr-un sistem propriu de certificare sau prin sisteme externalizate (sistemul de certificare ecologic, sistemul de atestare de produse tradiționale, sisteme de certificare produse etice, locale sau montane).

Despre ce categorii de părinți vorbim oare în cazul acestei obezități legate de alimentația copiilor?

Cumva, de părinți săraci  la minte și la buzunar?

Cumva, despre părinți bogați dar ocupați?

Cumva, de părinți comozi din punct de vedere alimentar?

Cumva, de părinți ignoranți din punct de vedere alimentar?

Cumva, de părinți iresponsabili din punct de vedere alimentar?

Cumva, de părinți ce trebuie decăzuți social din această calitate?

De câți ani este nevoie ca acești părinți să treacă la o alimentație Slow-Food?

Avram Fițiu

Secretar General ,

Federația Națională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E.)

http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe publicația noastră  online http://www.romanianoastră.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here