Sloganul „Nu ne Vindem Țara” în Ungaria și România

0
8444
views
Sursă: biziday.ro

Față de o clasă politica românească neiubitoare de glie, în Ungaria avem de a face cu oameni politici patrioți care au creat o legislație funciară similară cu cea din țări precum Franța, Germania, Austria și unde doar teoretic mai poți cumpăra teren agricol sau silvic.

Mai mult decât atât, aceasta clasă politică ungurească de stânga sau de dreapta, a construit în rândul cetățenilor o stare de spirit de apărare a ultimei brazde de pământ, ceea ce permite autosesizarea cetățeanului față de orice informație referitoare la intențiile oricărei entități de a vinde pământ străinilor.

Pe de altă parte, ținând cont de istoria complicată cu țările vecine, Ungaria a pus în mișcare un proiect politic major de cumpărare de pământ agricol și silvic din buget guvernamental, în Slovacia, Serbia, România și Croația. Paralel cu acest demers a inițiat în aceste  țări si acțiuni de retrocedare a moșiilor foștilor grofi chiar daca aceste state i-au despăgubit în perioada interbelica sau după cel de al doilea război mondial.

Astfel, conform Evenimentului Zilei (http://www.evz.ro/ungaria-are-strategie-de-achizitionare-a-terenurilor-agricole-din-transilvania-1075591.html) în 2014 „Atașatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la București, Szabo Jozsef Andor, a declarat că Guvernul de la Budapesta are o strategie cu privire la achiziționare a terenurilor agricole din Ardeal de către cetățenii maghiari. Programul autorităților de la Budapesta nu este deocamdată finalizat. Oficialul ungur a precizat, pentru publicația Szekelyhon, că strategia prevede ca cetățenii maghiari să cumpere teren agricol din Ardeal. Ulterior, un funcționar maghiar se va deplasa la fața locului, unde va face o evaluare a terenului și va face o ofertă cumpărătorului. Dacă acesta va accepta, atunci va încheia un contract cu statul maghiar, în baza căruia va beneficia de renta viageră, iar terenul agricol şi dreptul de folosință vor rămâne pe numele lui pe durata vieții. Terenurile care vor intra astfel în sfera autorităților maghiare vor fi date spre exploatare unor tineri care nu dețin suprafețe agricole, dar care sunt dornici să îl lucreze, a mai explicat atașatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la București

Revenind la situația din Ungaria un cetățean străin poate cumpăra teoretic maxim 300 de ha.

Acordarea sau refuzarea autorizației de cumpărare se realizează în următoarele condiții:

– Autorizația de cumpărare și dreptul de utilizare al pământului este acordat de către Comitetul Funciar Comunal (format din agricultori locali proprietari de teren în comună) ce dispune de Drept de Veto.

– Categoria de persoane ce au dreptul sa cumpere terenuri agricole este restrânsă și exclude investitorii, privilegiind doar agricultorii ce vor lucra în mod direct pământul.

Doar persoanele care îndeplinesc statutul de agricultor pot cumpăra pământ: persoana fizică care are o calificare minimală în agricultură sau silvicultură cu minim 3 ani experiență în agricultură în Ungaria, dovedită cu certificat de calificare și care locuiește de minim 3 ani fără întrerupere în Ungaria.

Acțiunile speculative sunt eliminate prin:

– eliminarea discriminării între cetățenii străini și autohtoni în sensul că proprietatea funciară nu poate fi deținută numai de către persoane fizice care cultivă pământul, eliminând investitorii care nu practica în mod direct o activitate agricolă;

– împiedicarea Contractelor De Buzunar (contracte ilegale prin care un investitor cumpără teren prin interpuși autohtoni) sub pedeapsă penală;

– promovarea fermelor familiale mici și medii cu scopul nestimulării apariției de ferme industriale (fără să fie interzise evident);

– prezervarea zonelor rurale cu scopul menținerii unui țesut social, a creșterii veniturilor agricole și a stimulării creării de locuri de muncă la nivel local;

– promovarea creșterii animalelor în vederea echilibrării sectorului vegetal preponderent în țară;

După o astfel de analiză mă întreb și vă întreb dragi români dacă nu ar trebui să ne dorim o legislație similară cu ce a țării vecine Ungaria și chiar o stare de spirit asemănătoare?

Ar fi posibilă o astfel de stare de spirit, sau bunătatea românească uneori vecină cu prostia sau trădarea de țară ne va împiedica la o astfel de abordare rațională?

Oare câte sute de mii de ha au cumpărat românii în Ungaria și ce suprafață dețin cetățenii din Ungaria în România?

Oare dragi români, „Nu ne Vindem Țara” este un slogan românesc sau unguresc?

 Avram Fițiu, http://www.avramfitiu.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here